LIVE. Guvernul explica măsurile fiscale propuse într-o conferință de presă susținută de vicepremierul Tanczos Barna, alături de ministrul Finanțelor, Sănătății, Educației și Muncii: Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: ”Impozitarea progresivă nu este oportună. Și dacă voiam să o luăm, nu am fi putut, dar eu nu sunt de acord cu ea”

Guvernul explica măsurile fiscale propuse într-o conferință de presă susținută de viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educației, Daniel-Ovidiu David și ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. Mai jos vă prezentăm ce a declarat fiecare ministru și membru al Guvernului:  

Vicepremierul Tanczos Barna

Este primul pachet care vizează corectarea deficitului bugetar și va fi depus în Parlament pentru asumarea răspunderii.

Suntem în fața unei provocări majore în ceea ce privește viitorul fiscal-bugetar al țării, dar această provocare poate fi transformată într-o oportunitate, dacă sunt implementate reformele necesare pentru a crea un stat care respectă mai mult cetățeanul – un stat care oferă servicii mai bune.

În ultimele decenii, România a cunoscut o redresare economică semnificativă, recuperând mult din decalajul față de celelalte țări ale Uniunii Europene.

Niciodată nu am fost poziționați atât de bine în această regiune a Europei.

Această perioadă, însă, a generat și dezechilibre care trebuie corectate.

Primele șase luni ale luni ale anului au fost marcate de provocări majore atât pe plan intern cât și extern. Disputa dintre SUA și UE pe tema taxelor vamale. Scăderea producției industriale în țările dezvoltate din UE au afectat și economia România.

Deficitul de 9,3% din PIB cu care am încheiat anul trecut este o problemă semnificativă și timpul este foarte scurt. Suntem presați de timp deoarece am avut o perioadă cu multe alegeri și ne-am asumat multe lucruri.

Atât Comisia Europeană cât și agențiile de rating au spus că măsurile elaborate inițial nu sunt suficiente. De aceea, am venit cu acest pachet mai dur. 

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare 

► Cheltuielile din bugetul consolidat erau de 459 de miliarde de lei, iar astăzi au ajuns la 831 de miliarde de lei. O creștere de 43% a cheltuielilor.

► Deficitul pe cash în 2021 era de 79 de miliarde de lei, adică 6,7% din PIB. În 2025 a ajuns la 176 de miliarde de lei.

► Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat în 2021 erau de 111 miliarde de lei, astăzi sunt 172 de miliarde de lei.

► Cheltuielile cu pensiile erau de 110 miliarde de lei în 2021, iar astăzi sunt 190 de miliarde de lei.

► Cheltuielile cu bunurile și serviciile erau de 64 de miliarde de lei în 2021, astăzi sunt de 97 de miliarde de lei.

► Evoluția numărului de posturi ocupate: de la 1,2 milioane de persoane, la 1,3 milioane astăzi.

► Evaluarea datoriei publice: în 2021 era de 576 de miliarde de lei, iar astăzi va depăși 1.100 de miliarde de lei, adică 58% din PIB.

► Toate aceste creșteri, care nu au fost susținute de o creștere proporțională a veniturilor, ne-au adus în situația de astăzi.

► Suntem de cinci ani în procedură de deficit excesiv și va trebui să muncim foarte mult pentru a ieși din ea.

► Atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere este mult redusă.

► Nu putem avea ambiții reale de a negocia lucruri importante la Bruxelles atât timp cât avem această „ștampilă”, care echivalează cu neseriozitate.

► Toate aceste creșteri care nu au putut fi susținute de creșterea veniturilor ne-au adus în situația de astăzi. Suntem de cinci ani în deficit excesiv, trebuie să muncim foarte mult pentru a ieși din el.

► Atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere este mult redusă. Nu putem avea ambiții de a negocia lucruri la Bruxelles atât timp cât avem această ștampilă care înseamnă neseriozitate.

► Prin acest pachet fiscal evităm trei riscuri extrem de importante. Riscul suspendării fondurilor europene, atât cele de coeziune, cât și cele din PNRR. Comisia Europeană ne-a recomandat din ianuarie să luăm măsuri corective, iar noi nu am luat.

► Pasul următor ar fi fost ca procedura să meargă mai departe, către penalizări din fondurile europene. În primul rând, salvăm fondurile europene. Transmitem un pachet fiscal care să aibă anvergura pe care Comisia o cere, analizând situația economică din România de astăzi.

► Prezervăm calificativul de investiții. Ultima dată când am intrat în incapacitate de plată, am văzut o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a finanța proiecte. Anticipăm și corectăm situația.

► Deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR. Acest lucru se va întâmpla cu termenul de 8 iulie, care va depinde de modul în care adoptăm pachetul. Semnalul se va transmite către agențiile de rating, către toți finanțatorii.

► De exemplu, astăzi, când am publicat pachetul, am văzut un efect pozitiv al datoriei atât pe intern, cât și pe internațional. Scădem costurile de finanțare ale datoriei publice.

► În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet.

► Acest pachet are un impact pe venituri în 2025 de aproximativ 9,5 miliarde de lei, iar pe cheltuieli suma este de 1,2 miliarde, la care se adaugă economia din plafonarea sporurilor pentru condiții vătămătoare, deci în total vorbim de 10,7 miliarde în 2025.

► Impactul pe 2026 din venituri totale este de 35 de miliarde și pe cheltuieli de 57 de miliarde, din acestea 18 miliarde reprezintă înghețarea salariilor și a pensiilor.

► Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem semnale pozitive și, de asemenea, semnale pozitive pentru adoptarea înainte de Consiliul Ecofin.

► Lucrăm la fundație, să fie solidă, pe care proiectăm celalte direcții. Investiții, predictibilitate, disciplina bugetară se va face în cu totul alt mod.

► Premierul va prezenta până la finalul lunii martie, în Parlament, situația execuției bugetare. La fel va face și ministrul de finanțe până la finalul lunii mai.

► Nu trebuie să mai propunem bugete fără analize aprofundate ale execuției bugetare și ale situației bugetului. La o astfel de analiză, toate deficiențele s-ar fi văzut.

► Reașezarea cotei de TVA la 9% și 11% aduce un plus de 6 miliarde.

► Accizele vor aduce creșteri de 1 miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026.

► Așezarea plafonului la pensii pentru CASS la 3.000 de lei va aduce 1,378 miliarde în 2025 și peste 4 miliarde în 2026.

► Mărim impozitul pentru sectorul bancar de la 2% la 4% în 2025 și menținem 4% în 2026 – un impozit temporar. Impactul va fi de 400 de milioane în 2025 și aproape 1,8 miliarde în 2026.

► Creștem taxele la jocurile de noroc, atât pentru gestionari, cât și pentru jucători. Pentru jucătorii care au câștiguri de peste 10.000 de lei, se va aplica un impozit de 10%.

► Dăm un semnal puternic în privința acestor jocuri, despre care știm cât de nocive sunt.

► Îi respect enorm pe antreprenori și pe toți plătitorii de taxe și îi chem să vină alături de noi. Este un pachet care protejează România, am avut 9 zile să-l elaborăm. Vom încerca ca aceste măsuri să vizeze în mod egal toate zonele.

► Nu exista alternativa să nu luăm măsuri. Dacă nu făceam asta eram obligați să luăm dublul acestor măsuri în nu mai puțin de 3 luni, dar eram condamnați 3-4 ani să nu ne mai putem finanța. 

► N-ar trebui să schimbăm cota unică. Trebuie să ne uităm la competitorii noștri din jur și să vedem că trebuie să ne menținem acest avantaj competitiv.

► Impozitarea progresivă nu am fi putut să o luăm. Necesită ani de pregătire pe infrastructura actuală a ANAF.

► Părerea mea este că ne vom menține ratingul de țară, în special cel legat de Fitch.

► Comisia consideră creșterea TVA la 21% ca fiind o măsură credibilă. Menținerea cotelor de 9% și 19% nu ar fi avut un impact considerabil – era sub jumătate.

► Taxarea suplimentară pe bănci se va încheia la sfârșitul anului 2026. Vorbim de o taxare temporară

Daniel David, Ministrul Educației

În programul de guvernare sunt două componente: una care ține de specificul ministerului și o componentă fiscal-bugetară, care a venit din zona experților și pe care, ca ministru, am responsabilitatea să o implementez. Vom implementa aceste măsuri pentru că țara se află în situație de criză. Dar am spus, în același timp, că voi implementa aceste măsuri într-un context definit de două principii foarte importante.

1. Principiul raționalității – orice modificare pe care o facem în zona educației sau a cercetării trebuie să se înscrie în anumite practici europene la care noi ne raportăm.

2. Principiul decenței – așteptăm atâtea resurse în acest moment cât își permite țara, iar pe măsură ce eficientizăm sistemul educației și sistemul cercetării, banii pe care îi obținem prin aceste eficientizări o să îi aducem în acest sistem, cu implicații pe termen scurt, mediu și lung. Pe termen scurt mă aștept ca în educație și cercetare nu avem de disponibilizat oameni, ci de angajat și nu modificăm salarii. Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutanți în sistemul preuniversitar trebuie să fie salariul mediu brut pe economie și avem nevoie de echivalența în salarii.

Peste cinci ani, cel târziu, trebuie să nu mai amânăm angajamentele pe care ni le-am luat față de educație și cercetare – 1% din PIB pentru cercetare, 15% din bugetul general consolidat pentru educație, cu o creștere gradată. Acestea sunt angajamente pe termen lung.

Acestea fiind spuse, ne putem întreba de ce este astăzi educația aici. Pentru că educația și cercetarea reprezintă un sistem complicat, cu peste 4 milioane de oameni. Educația e aici pentru că bugetul nostru este printre cele mai mari bugete dintre ministerele guvernului. Astfel, când educația are probleme, țara are probleme și invers. De aceea suntem astăzi aici.

Ne putem întreba cum am ajuns aici. în zona de educație, trebuie să recunoaștem că avem și lucruri bune, dar lucruri care nu funcționează bine. În ultimii ani am beneficiat de   o creștere a resurselor și o infuzie financiară. Atunci când această infuzie financiară nu o ghidezi spre lumină, ci spre tot sistemul, ajungi să generezi și să amplifici anomaliile existente.

Eu în acest moment văd pentru educație și cercetare un moment zero. Caut oportunități ca dacă normalizăm aceste anomalii să putem dezvolta sistemul.

Iată câteva anomalii:

1. În ultimii ani, deși numărul de copii din preuniversitar a scăzut, numărul de norme didactice a crescut. Am văzut că am luat niște măsuri prin care stabilinid numărul minim și maxim dintr-o clasă, am fragmentat clasele. Am acceptat foarte multe degrevări de norme (reduceri de ore didactice în timp ce salariul se păstrează), dar foarte interesant este că degrevările din norma didactică au fost însoțite de plata cu ora. Au crescut și normele libere pe care le acoperim la plata cu ora. Avem un sistem în care plata cu ora are valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care ești plătit ca profesor. Aceste anomalii ne duc într-o situație problematică din punct de vedere financiar.

2. Bugetul pentru burse a crescut extrem de mult în ultimii ani. Am generat un fond pentru burse care depășește susținerea pe care Ministerul Educației și Cercetării o dă întregului sistem de cercetare, inovare și dezvoltare din țară. Am creat un sistem de burse care nu are o structură pe care o găsești ușor în țări vestice la care te raportezi, un sistem care nu se exprimă în performanța educațională. Nu vedem aceste lucruri.

Ce trebuie să schimbăm și de ce e un moment zero în educație? Dacă noi normalizăm aceste anomalii, putem să cerem acele resurse despre care am vorbit astfel încât să susținem elevii și profesorii care contează în mediul educațional.

Care sunt măsurile propuse:

1. În norma didactică crește numărul de ore didactice cu două ore în care profesorii interacționează cu copiii. Acest lucru trebuie să respecte un principiu european și cu această creștere îl respectă. În cazul profesorilor cu vechime și performanțe, vom crea posibilitatea de a fi degrevați de timpul de lucru pe are îl au. Încercăm să intrăm în standardele europene pe care le avem și să ne adresăm condițiilor pe care noi le avem în școală. Este o modificare propusă ca o modificare temporară și vom vedea peste 4 ani ce efecte a avut.

2. Valoarea pentru plata cu ora se schimbă. Dacă până acum o ora se raporta la cele 18 ore pe săptămână în interacțiune directă cu copilul, normal este să îți raportezi salariul la numărul de ore la care ești plătit, adică la 40 de ore pe săptămână.

3. În zona burselor pentru studenți, prin legea din 2023, s-au creat facilități extraordinare. Intenția a fost bună, dar nu este una sustenabilă. Punctul de raportare pentru bursele studenților era salariul minim brut pe economie. Ceea ce propunem este salariul minim net pe economie și le vom acorda doar cât sunt la școală, nu și în vacanțe.

În zona elevilor nu schimbăm doar bugetul, ci și sistemul de burse. Avem un sistem cu o varietate de burse – de merit, de reziliență, de performanță, tehnologice.

Ce vreau să propun: trei tipuri de burse – burse de merit, bursă socială și burse tehnologice din școlile profesionale.

Vom menține premiile pentru olimpici și performanțele foarte mari și chiar vom crește ușor premiile.

Nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că ei învață pentru notă, pentru a lua bursă. Educația este obligatorie. Nu vreau să vadă școala ca pe o modalitate de a-i aduce niște bani. Îi rog pe toți elevii să înțeleagă că cei care au nevoie să fie ajutați social vor fi, că meritul va fi definit ca merit, iar cei care sunt performanți vor primi, ca premiu, mai mult decât au primit până acum.

Acest sistem mi se pare unul și performant, și corespunde cu alte practici europene, și este și echitabil.