Lideri cu efecte adverse

Liderul pieței farmaceutice din România, grupul Sanofi-Aventis Zentiva, a rămas săptămâna trecută fără Dan Ivan, aflat de șapte ani la cârma producătorului de medicamente. Plecarea din fruntea companiei cu venituri de 200 de milioane de euro în 2010 are loc în condițiile unei creșteri cu aproape 60% a cifrei de afaceri peste nivelul din anul precedent. Întrebat despre planurile sale de viitor, Dan Ivan spunea, în urmă cu un an, în catalogul 100 Cei Mai Admirați CEO din România, că “se vede consultant în zona farmaceutică, însă nu se gândește să ocupe vreo funcție publică în sistemul sanitar”.

Peisajul executivilor din farma a adus o sumedenie de nume noi în ultimele douăsprezece luni. Unii CEO au fost relocați în alte țări, în timp ce alții au decis să părăsească definitiv compania. “Există o presiune enormă de a da rezultate, iar cei din sediul central nu înțeleg încetinirea pieței”, spune Dragoș Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia-Ranbaxy. Piața farmaceutică avea un ritm de creștere de două cifre anual în urmă cu câțiva ani, însă aceasta s-a temperat la o singură cifră în 2011. După primele șase luni piața a urcat în valoare cu 3,63% față de perioada similară a anului trecut, dar a scăzut din punct de vedere cantitativ cu 4,64%. Totodată, consumul de medicamente per capita, situat la cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, e considerat un motor de creștere pentru industrie, iar plusul atât de lent este privit de către multinaționale drept inacceptabil și cade de multe ori în sarcina managerului. “Le-am făcut de curând un synopsis șefilor mei ca să înțeleagă ce s-a întâmplat pe piața românească în perioada 2005-2008”, explică Damian, menționând câteva din schimbările din cei patru ani: modificarea de patru ori a modului de prescripție, lipsa continuă de finanțare a sistemului sanitar de către stat, taxarea suplimentară aplicată producătorilor. Pe scurt, suprareglementarea a făcut ca mediul în care activează companiile farmaceutice să devină extrem de impredictibil. După cum spune șeful Terapia, prognozele se fac cu dificultate chiar pe termen de trei luni și, de multe ori, chiar și acelea sunt date peste cap de evenimente neanunțate, iar un manager își pierde astfel rapid credibilitatea. Problemele de finanțare și întârzierile decontărilor de către stat, traduse prin termene de plată de 300 de zile pentru medicamentele compensate, sau schimbările anuale de miniștri sunt dificil de explicat acționarilor. La decredibilizarea executivilor locali au contribuit și falimentele distribuitorilor din ultima perioadă, când Relad și Montero, companii cu rulaje de sute de milioane de euro anual, și-au declarat insolvența. Lanțurile de distribuție sunt intermediari între farmacii și producători în circuitul banilor din industrie.

“Deși e înlocuit de regulă cu un executiv cu experiență în piețe similare, plecarea unui CEO este un șoc și pentru echipă, care nu acceptă așa ușor un nou lider și determină chiar conflicte interne”, mai spune Dragoș Damian. Nume noi vor apărea și în perioada următoare în fruntea companiilor din farma, însă înlocuirea liderilor nu va produce creșterile mult râvnite ale businessurilor, câtă vreme tabloul legislativ rămâne la fel de imprevizibil. Sau, după cum rezumă șeful Terapia, “după ce Nokia a plecat de la Jucu, statul român ar trebui să aibă grijă nu doar de atragerea de investitori, ci mai ales de păstrarea lor în România”.