Libertatea de exprimare în viziunea Facebook. Ce se ascunde în spatele propagandei

La doar două săptămâni după ce Mark Zuckerberg a publicat o declarație extrem de vehementă cu privire la libertatea de exprimare, Facebook a acceptat să cenzureze în Turcia imagini ale profetului Mohamed, inclusiv imagini similare celor care ar fi determinat atacurile de la publicația pariziană Charlie Hebdo.

„Am luat decizia de a nu cenzura pentru că vocile oamenilor – chiar dacă ele sunt uneori jignitoare – fac din această lume un loc mai bun și mai interesant“, scria Zuckerberg pe 8 ianuarie. „Facebook a fost întotdeauna un loc unde oameni din lumea întreagă împart idei și viziuni. Respectăm legile fiecărui stat, dar nu vom lăsa niciodată o țară sau un grup de oameni să dicteze ceea ce oamenii pot împărtăși.“

Este un exemplu care arată cât de complicată este problema libertății de exprimare și care dă o anumită greutate criticilor primite de Zuckerberg în urma declarației sale. Deși principiile transmise de către CEO-ul rețelei de socializare sunt corecte, ele nu sunt susținute de practicile de zi cu zi ale Facebook.

În luna decembrie, la cererea agenției ruse de reglementare în materie de online, rețeaua a acceptat să cenzureze pagina celui mai vehement critic al lui Vladimir Putin. Jurnalistul Michael Birnbaum remarca, la acel moment, „noile limite ale Facebook în ceea ce privește abilitatea de a servi drept platformă pentru mișcările politice de opoziție“. Mai multe persoane au criticat rețeaua pentru retragerea unor pagini ale mișcărilor de rezistență din Siria, China sau Tibet, acolo unde circulă și o petiție împotriva cenzurii practicate de Facebook.

Chiar dacă Facebook nu activează în mod oficial în China, compania lui Zuckerberg a răspuns pozitiv mai multor cereri din partea administrației chineze. Acest lucru poate fi perceput ca un prim semn că Facebook ar fi de acord să opereze, într-o formă ultracenzurată, pe o piață cu 648 milioane de utilizatori de internet.

Un alt episod care a stârnit numeroase controverse s-a derulat în luna mai 2014, când oficialii din Iran au blocat accesul rezidenților la WhatsApp, ca urmare a faptului că Facebook achiziționase aplicația pentru suma de 19 miliarde de dolari. Zuckerberg a fost atunci numit „un sionist american“ de către Adbolsamad Khorramabadi, șef al comisiei iraniene împotriva crimelor pe internet.

În cazul Turciei, însă, lucrurile par a fi ceva mai complicate. Potrivit celor de la BBC, rețeaua socială a blocat un număr de pagini „jignitoare la adresa profetului“ după a primit un ordin judecătoresc emis de un complet din Ankara. „Facebook a acționat pentru ca un anumit conținut să nu mai fie vizibil pe teritoriul Turciei, în urma unei cereri din partea autorităților“, notează BBC. În trecut, companii de social media care nu au respectat asemenea ordine, precum Twitter sau YouTube, au fost interzise pe teritoriul statului turc.

Turcia reprezintă un segment extrem de important nu doar pentru Facebook, ci pentru toate companiile din zona de tehnologie; numărul tot mai mare de tineri pasionați de lumea digitală și economia în curs de dezvoltare au atras atenția marilor jucători din zona de IT. Ultimul raport de transparemță al celor de Facebook scoate însă în evidență o problemă, respectiv faptul că autoritățile au trimis aproape 2.000 de cereri de cenzurare a conținutului. Din acest punct de vedere, la nivel global Turcia este depășită doar de India. Cererile se referă în general la critici aduse lui Atatürk, fondatorul Turciei moderne, sau la adresa președintelui Erdogan.

Fiind o companie globală, Facebook trebuie să respecte legile fiecărui stat în care operează. Oamenii lui Zuckerberg nu pot alege ce regulamente să urmeze, iar compania s-a dovedit de-a lungul timpului cooperantă în fața deciziilor emise de autoritățile locale.

Compania a mai fost implicate în numeroase scandaluri de-a lungul timpului, fiind acuzată inclusiv de realizarea anumitor experimente cu scopul de a modifica starea de spirit a utilizatorilor. Cu toate acestea, decizia de a cenzura mai multe postări vine la foarte scurt timp după declarația în care Zuckerberg apăra libertatea de exprimare și condamna cenzura de orice fel.