Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Din nefericire, măsurile de corecție de până acum a dezechilibrelor macroeconomice fie au fost insuficiente, fie nu au avut efectele scontate. Riscurile interne se cumulează cu cele externe, iar probabilitatea unui șoc care să ne împingă în criză economică este mai mare

Măsurile de corecție a dezechilibrelor macroeconomice cu care se confruntă România, în special deficitul bugetar și deficitul de cont curent, luate până acum au fost fie insuficiente, fie nu au avut efectele scontate, iar problemele persistă și devin tot mai presante, ceea ce face ca riscurile unor consecințe negative viitoare să crească semnificativ, atrage atentia Leonardo Badea, viceguvernator BNR.

”Raportat la PIB, ponderea deficitului bugetar s-a redus ușor la finalul anului trecut, iar ponderea deficitului de cont curent s-a diminuat într-o anumită măsură pe parcursul primelor luni ale acestui an. Aceste corecții sunt însă insuficiente, iar nivelurile celor două deficite continuă să ne singularizeze, de o manieră negativă, prin raportare la țările din vecinătate cu care suntem comparați de investitori. Există inclusiv riscul ca o parte dintre aceste corecții să fie anulate de evoluțiile din a doua parte a anului curent, astfel că piețele și investitorii ar putea concluziona că ele au fost doar conjuncturale și că nu există un proces durabil de reducere a deficitelor gemene, susținut de politici adecvate și eficiente”.

În opinia viceguvernatorului BNR, o astfel de situatie ar face ca echilibrul macroeconomic să devină greu de menținut, iar riscurile apariției unei crize din cauze interne să crească semnificativ, cu impact asupra nivelului de trai al populației și al potențialului de dezvoltare viitoare.

Al doilea motiv subliniat de Leonardo Badea este că România ar deveni și mai vulnerabilă față de posibile șocuri economice exogene, a căror probabilitate este în creștere în contextul economic și geopolitic european actual (principala destinație a exporturilor noastre).

”Riscurile interne se cumulează cu cele externe (și ele mai ridicate acum), astfel că probabilitatea de apariție a unui șoc (indiferent de sursă) care să ne împingă în criză economică este mai mare. Ne confruntăm cu riscuri economice și geopolitice în creștere la nivel regional și internațional, iar mișcările capitalurilor străine care în ultimii ani ne-au fost favorabile se pot inversa oricând, ceea ce ne-ar putea afecta puternic în toate segmentele economiei”.

România are în prezent nivelul cel mai redus al ratingului de credit acordat de principalele trei agenții internaționale prin comparație cu Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria, respectiv pe cea mai de jos treaptă din categoria “investment grade”.

O deteriorare în continuare a evaluărilor investitorilor cu privire la riscurile investițiilor în România ar duce la reducerea investițiilor străine directe care susțin potențialul de creștere și eficientizare a economiei locale și care (alături de fondurile europene atrase) finanțează de o manieră sustenabilă deficitul contului curent. De asemenea, ar crește volatilitatea și costurile investițiilor străine de portofoliu, din care o parte importantă contribuie la finanțarea deficitului bugetar.

Cel de-al treilea motiv pentru care reducerea în continuare a deficitelor gemene este necesară rezultă din faptul că nivelul ridicat pe care îl au în prezent este expresia unei dinamici structural deficitare a economiei românești (atât în sectorul public, cât și în cel privat), care în timp erodează potențialul de dezvoltare viitoare (crește povara datoriei, rămân mai puține resurse pentru investiții, se pierde competitivitatea etc.).

”Se adaugă aici faptul că de aceste corecții depind într-o proporție importantă fluxurile viitoare de fonduri europene, care sunt pentru România resurse ieftine (sau, în cele mai multe cazuri, gratuite) pentru finanțarea investițiilor”.

În acest context, Leonardo Badea consideră că reducerea deficitelor este un pas care trebuie făcut pentru economia României și pentru că, în lipsa acestor corecii, piata locală ar fi din ce în ce mai mult expusă la riscuri, la pierderea unor oportunități de dezvoltare și la o (inevitabilă) încetinire (structurală) a ritmului de creștere ce va fi greu de surmontat.