Lemet: E rău că generația nouă nu știe cum a fost în comunism, dar nici cum se muncește în capitalism

Cum relaționează românii cu munca? Dacă e să credem sondajele, munca este extrem de importantă pentru doi români din trei, care o plasează pe locul secund în topul lucrurilor foarte importante în viață, după familie, dar înaintea religiei, a timpului, a prietenilor sau a politicii. Procentul românilor care apreciau că munca este importantă în viața lor a scăzut de la 96% în 1990 la 91% în 2008. Pentru comparație, la bulgari nivelul s-a situat constant la 90%, la fel și în Ungaria. La greci la fel, 95%. Scădere a fost în Polonia, de la 97% la 91%.

Pentru a compara profitabilitea angajaților din două companii diferite, și mai mult, din țări diferite, este necesar ca ei să lucreze în condiții similare în ceea ce privește investițiile în tehnologie, automatizare și organizare, punctează Rizea. Ordinea cronologică a investițiilor facute de o firmă nou înființată este: mașini, instalații, mașini și intalații automate supervizate decomputere și organizarea la nivel din ce în ce mai înalt.

„În 25 de ani nu există nici bani, nici timpul necesat pentru a ajunge la nivelul economiilor dezvoltate. Dacă organizarea este inferioră, atunci și productivitatea este la fel. Dar și organizarea costă mulți bani. Important este ca noi să facem ca imposibilitatea de azi să devină standardul de mâine”, mai spune Rizea.

Există o diferențiere a angajaților pe generații, întotdeauna și pretutindeni în lume, și cu atât mai mult în România, între generațiile care s-au născut și au muncit în comunism și cele din capitalism. „E rău că generația nouă nu știe cum a fost în comunism, dar nici cum se muncește în capitalism.

Cei care pleacă din România să muncească descoperă acolo că ceea ce li se cere în țară, în legătură cu munca, era suficient să facă pentru a rămâne aici. Spiritul uman este același oriunde în lume și rămâne același oriunde vor fi oamenii.

Diferă nivelul educției, al instruirii, mediul economic sau nivelul de trai. Și antreprenorii și angajații lucrează pentru altcineva,” adaugă fondatorul Lemet.

În opinia lui, puține meserii sunt specifice unor țări, acolo unde s-au păstrat niște tradiții. Altfel, meseriile sunt practicate de oameni cu aptitudini potrivite, dar și cu abilități dobândite prin instruire, practică și experiență aprofundată. Și românii pot face toate astea.

„După părerea mea, sindicatele trebuie să se organizeze după ce economia de piață se pune pe picioare și  funcționează. Altfel nu înțeleg nimic și frânează dezvolatarea.

Se spune ca întreprinderea capitalistă este după unii, o vacă de muls, după alții un tigru fioros care ar trebui împușcat, iar după alții un armasar care trage tot atelajul. Unde sunt sindicatele?

România este pe piața internațională a muncii. Până în 2014, inclusiv, fluctuația de persoanl al Lemet a fost de 6%. În 2015 a crescut foarte mult. Toți angajații care au părăsit firma au plecat în Anglia și Germania. Asta e tendința. Noi facem acțiuni pentru a stabiliza personalul și pentru a deveni angajator recunoscut, respecat și dorit de oameni care vor sa lucreze în România.

Dacă vorbim de economie de piață și de piața muncii să nu ocolim înțelegerea normală, după părerea mea, munca se vine și se cumpără, sistemul de valori sociale face ca percepția despre muncă să difere de la generație la generație, de la persoană la persoană.

Muca este sursa de venituri de satisfacții, poate duce la creșterea statutului social și implinirea necesităților vieții.

Ce e de facut? „Marketing” intern în fecare organizație, dar și la nivel național.

Există un mare adevăr. Nu vom putea fi niciodată ce am putea deveni fără presiune, fără tensiune și fără disciplină. mare parte din cei care pleacă să lucreze în alte țări nu cosimt acest adevăr în România, dar sunt obligați să-l respecte în altă țară ediul economic sau nivelul de trai. Și antreprenorii și angajații lucrează pentru altcineva,” mai spune Alexandru Rizea.