Lehman Brothers, la patru ani după faliment, încă departe de ziua judecății

Însă singurul scop al existenței Lehman Brothers este să lichideze tot ceea ce deține la prețuri cât mai bune pentru a-și despăgubi creditorii, apoi să dispară de pe fața pământului. La momentul falimentului, 15 septembrie 2008, Lehman avea un portofoliu uriaș de active, evaluat la 600 miliarde de dolari, a cărui complexitate face lichidarea un proces minuțios, îndelungat, o provocare pentru orice administrator, desemnat de tribunal sau nu. Banca estimează că va finaliza lichidarea undeva în jurul anului 2017.

Asemenea tuturor băncilor mari, Lehman Brothers era un conglomerat de companii răspândite în întreaga lume, legate mai mult prin nume. Falimentul holdingului a provocat un lanț de cereri de insolvență în 80 de jurisdicții, provocând numeroase litigii. Spre exemplu, divizia din Elveția și cea din New York, separate după dizolvarea holdingului și aflate în administrare specială, încă nu s-au înțeles câți bani își datorează reciproc. În timpul procedurilor de faliment, Lehman Brothers a funcționat cu câteva sute de angajați, față de peste 25.000 înaintea insolvenței.

Firma din Manhattan se ocupă de aproximativ o treime din activele băncii defuncte și trebuie să restituie 360 miliarde de dolari către peste 60.000 de reclamanți. Compania a distribuit deja aproximativ 22 miliarde de dolari prin lichidări și estimează că va reuși să recupereze și să plătească alte 40 miliarde de dolari înainte de a-și închide porțile. Investitorii vor primi astfel în medie 18% din creanța la care sunt îndreptățiți, însă procentul variază semnificativ în funcție de tipul de creanță și de divizia Lehman de la care trebuie să o recupereze. Lista cu obligațiile financiare neonorate ale firmei are aproape 800 de pagini, iar procentul recuperat de creditori variază. Fiecare creditor poate acționa banca în justiție pentru a obține o rată de recuperare mai bună.

După intrarea în faliment au urmat câteva zile agitate, timp în care operațiunile performante, profitabile ale băncii au fost preluate rapid de rivali la prețuri extrem de reduse, acceptate de instanța de judecată și de creditorii băncii doar de nevoie. Barclays a preluat, la o săptămână după intrarea Lehman Brothers în faliment, cu 1,4 miliarde de dolari, operațiunile de bază ale băncii de investiții, inclusiv sediul din Manhattan, care a reprezentat 960 milioane dolari din preț. Proprietățile imobiliare au reprezentat aproximativ 1,3 miliarde de dolari din preț, iar Barclays a mai dobândit prin tranzacție active de 47,4 miliarde de dolari și obligațiuni financiare de 45,5 miliarde de dolari în contul tranzacțiilor aflate în derulare de banca defunctă la momentul insolvenței. Grupul britanic a obținut totodată numeroase operațiuni internaționale ale Lehman, majoritatea performante și profitabile. În aceeași zi banca japoneză Nomura Holdings a preluat operațiunile din regiunea Asia Pacific, inclusiv cele din Japonia, Hong Kong și Australia. O lună mai târziu grupul nipon a anunțat și înglobarea operațiunilor de investment banking și brokeraj din Europa și Orientul Mijlociu, de asemenea generatoare de venituri și profitabile.

Criza declanșată de Lehman în toamna lui 2008 încă nu s-a încheiat. În pofida măsurilor ample luate de guverne și bănci centrale din întreaga lume, investitorii nu și-au recăpătat încă încrederea în sistemul financiar, iar creditarea se mișcă greoi – nimeni nu vrea să împrumute bani știind că riscă să mai primească înapoi numai 20% din sumă. Reputatul economist Kenneth Rogoff, profesor la Universitatea Harvard, a explicat pentru New York Times că nicio criză nu se sfârșește datorită reformelor implementate de guverne sau datorită încrederii în politicieni.