Legenda "superlunii" care aduce catastrofe: o legendă și atât (VIDEO)
"Superluna" - Luna la perigeu, adică atunci când se află cel mai aproape de Pământ - nu e nici un fenomen rar și nici nu aduce catastrofele naturale sau tulburările psihologice de care se pomenește în folclor, afirmă astronomii.
Conform astronomului Adrian Șonka, de la Observatorul Astronomic “Vasile Urseanu” din București, în intervalul 1924-2075 se pot calcula 2.001 de apropieri între Lună și Pământ, din care doar 154 produse în faza de lună plină (când discul selenar este iluminat în proporție de cel puțin 99,5%). Apropierea din 5/6 mai, când Luna s-a aflat la 356.954,6 km de Terra, este comparabilă din punctul de vedere al distanței cu cea din 19 martie 2011, când Luna a trecut la 356.574,9 km de Terra, deci și mai aproape decât anul acesta, sau cu o mulțime de alte ocazii când satelitul s-a apropiat la mai puțin de 357.000 km de Pământ (vezi tabel).
În privința mareelor, ele nu se produc numai când este lună plină, ci de două ori pe zi, pentru fiecare loc de pe Pământ, atunci când Luna se află ori pe cer, aproape de meridian (sud), ori sub orizont, după 12 ore. “De asta există maree (oceanice, terestre și atmosferice) de două ori pe zi. Dacă susții că numai la Lună Plină se produc, ar trebui ca fluxul și refluxul să se producă o dată la fiecare 29,5 zile”, explică Șonka pe blogul său. De asemenea, mareele sunt mai puternice cu 15% până la 25% când se apropie Luna de Pământ, dar acest lucru nu are legătură cu luna plină, pentru că Luna se află la cea mai mică depărtare de Terra la fiecare 27,5 zile și nu mereu când e lună plină.
Cât privește cutremurele care ar fi induse de gravitația Lunii, teoretic ele ar trebui să fie mai puternice acolo unde se află “centrul comun de masă” al sistemului Pământ-Lună, adică la 4.675 km depărtare de centrul planetei. “Cum raza planetei este de 6.731 km, înseamnă că locul unde forța de atracție a Lunii are cel mai mare efect se află la aproximativ 1.700 km sub picioarele noastre. Or, cutremurele produse zilnic pe glob sunt de suprafață, fără a avea legătură cu centrul comun de masă”, explică astronomul.
În România, Luna Plină s-a produs la 6 mai, la ora 6.35. Timp de trei nopți, se vede Luna aproape plină. La 7 și 8 mai se va afla în preajma stelei Antares.

La rândul său, James Garvin, expert la Centrul Spațial Goddard al NASA, afirmă că asocierea între luna plină și trecerea Lunii mai aproape de Pământ “nu afectează echilibrul energiei interne a Pământului, atâta timp cât maree au loc în fiecare zi. Pământul a stocat o cantitate enormă de energie în scoarța exterioară, iar variațiile mici de forțe exercitate de Lună sau de Soare nu sunt suficente pentru a întrece forțele mult mai puternice ale planetei, datorate convecției și altor aspecte ale echilibrului energetic intern care determină tectonica plăcilor)”.