Legea pensiilor, cartoful fierbinte din mâna guvernului, merge mai departe pentru că nimeni nu-și asumă costul politic al suspendării ei

Aplicarea, de la 1 septembrie, a legii pensiilor produce în ultimele trei luni din an o „pagubă” în buget de 8 mld. lei, adică 0,76% din PIB-ul estimat la 1.040 mld. lei. Dar, dacă pentru trei luni și cu o majorare de doar 15% impactul este atât de puternic, ce se va întâmpla din septembrie 2020, când punctul de pensie va fi majorat cu 40%? Calculele făcute de economiști nu lasă loc de optimism, în ciuda faptului că ministrul finanțelor, Florin Cîțu, susține altceva.

Aplicarea calendarului înseamnă un efort suplimentar pentru buget de 25 de miliarde de lei în 2020, de 51 de miliarde de lei în 2021 și de 81 de miliarde de lei pentru 2022.

Pentru 2020, impactul aplicării legii pensiilor ar fi de 1% din PIB, susține optimist șeful cancelariei premierului, Ionel Dancă. Ca impactul să fie de 1% din PIB, PIB-ul nominal ar trebui să fie însă de 2.500 de miliarde de lei, adică aproape o dată și jumătate în plus față de produsul intern brut estimat pentru 2019, de 1.040 mld. lei. Și asta în condițiile în care economia, chiar dacă nu este pe tobogan, descrește, ca orice economie la final de ciclu economic. În 2019, la o creștere reală de 4%, PIB-ul nominal estimat ar urma să fie mai mare față de 2018 cu 90 de miliarde de lei, adică un plus de 9%. Prin urmare, calculele economiștilor care au cerut prorogarea termenelor de aplicare a legii sunt mai aproape de realitate, chiar dacă unele seamănă acum a exagerare. Bunăoară, șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, arată că, pe actualul calendar de majorare a pensiilor, deficitul bugetar va ajunge în 2022 la 8% din PIB. Este o cifră care, în raport cu procesul de consolidare fiscală înregistrat peste tot în Uniunea Europeană, pare desprinsă dintr-un film de groază. Însă șeful Finanțelor, Florin Cîțu, promite că în 2020 va exista această consolidare, de vreme ce, față de deficitul înregistrat în 2019, de 4,4% din PIB, bugetul pe 2020 va fi construit pe un deficit bugetar de 3,5% din PIB. Într-o apariție la Digi 24, ministrul finanțelor a promis că, sub mandatul său, economia nu va mai funcționa prociclic și s-a declarat convins că investitorii – cei care sunt chemați să acopere deficitul – vor înțelege situația și nu vor penaliza România cerând dobânzi exorbitante.

Decizia de a respecta calendarul ma­jo­rării pensiilor este una politică. Aceeași obser­vație a făcut-o joia trecută și guver­natorul BNR, Mugur Isărescu, care s-a trezit într-o postură stânjenitoare pentru un șef de bancă centrală obligat să colaboreze cu guvernul pentru ca politica fiscală și cea monetară să nu-și pună uneia alteia piedici. Situația fost creată de economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, unul dintre econo­miștii care au cerut public prorogarea ter­me­nelor de aplicare a legii pensiilor: „Nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capa­bi­lă a aduce deficitul în apropiere, dar mar­gi­nal peste limita de deficit bugetar de 3% din PIB”.

Poziția lui Lazea este pertinentă pentru mulți alți economiști, însă Lazea este economistul-șef al BNR, iar căderea băncii centrale nu este de a comenta deciziile politice ale guvernului și, cu atât mai puțin, de a-l trage de urechi, fapt subliniat de guvernator care a fost obligat să fie pompier pentru o zi pentru a stinge focul ce risca să se întindă: „Desigur, cu profesionalism putem discuta și despre legea pensiilor, dar, dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care apare pe burtierele televiziunilor este că Valentin Lazea, economistul-șef al BNR (nu Banca Națională), cere prorogarea legii pensiilor, nu am făcut nimic. Valentin Lazea nici nu are el dreptul să ceară așa ceva. Și nici noi, BNR. E o decizie politică”.

Așadar legea pensiilor merge mai departe pentru că nimeni – cu atât mai puțin premierul Ludovic Orban sau președintele Klaus Iohannis, care vor să-și conserve puterea – nu este dispus să-și riște pielea. Suntem în an electoral și o prorogare a termenelor majorării pensiilor ar putea avea efecte politice devastatoare pentru cei care ar îndrăzni să ia o astfel de decizie.