Lecția de viață oferită de Charlie Chaplin fiicei lui."Nu am fost un înger, dar am încercat să fiu OM. Încearcă și tu!"

În 1965, fiica lui se străduia să-și facă loc în lumea dansului, la Paris, iar artistul a simțit că trebuie să-și încurajeze fiica, așa că i-a transmis un mesaj emoționant lui Geraldine.

Fiica mea,

În lumea în care trăiești, nu există numai dansuri și muzică, Geraldine! La miezul nopții, când părăsești sala de spectacol, poți uita de admiratorii bogați, dar nu uita să întrebi șoferul taxiului, care te va duce acasă, de soția sa. Și dacă este însărcinată. Iar dacă nu are bani de scutece pentru viitorul copil, pune-i niște bani în buzunar. Mergi din când în când cu metroul sau cu autobuzul, mergi și cunoaște-ți orașul.

Fii mai atentă în jurul tău, la oameni! Privește văduvele și copiii orfani. Spune-ți măcar o dată pe zi: “Sunt ca ei”. Da, ești ca ei, fiica mea! Mai mult decât atât. Arta, înainte să dea aripi omului pentru a-și lua zborul, îi rupe picioarele. Și dacă va veni ziua când te vei simți mai presus decât publicul, părăsește scena. Ia primul taxi și mergi prin periferiile Parisului. Îl știu foarte bine! Acolo vei vedea multe dansatoare ca tine, poate chiar mai frumoase, mai grațioase, mai mândre.

Uită-te cu atenție! Nu dansează mai bine decât tine? Recunoaște, fetița mea! Întotdeauna se va găsi cineva care dansează, joacă mai bine decât tine! Dar ține minte: în familia lui Charlie Chaplin nu a certat nimeni șoferul de taxi, nu a râs nimeni de săracii care locuiesc pe malurile Senei. Eu voi muri, tu îți continui viața.

Dorința mea este să înțelegi cu adevărat ce am vrut să-ți spun. Charlie a îmbătrânit, Geraldine. Mai devreme sau mai târziu rochiile albe, de scenă, vor fi înlocuite de haine de doliu, pe care le vei îmbrăca pentru a veni la mormântul meu. Nu vreau să te întristez. Uită-te însă în oglindă din când în când: acolo vei vedea trăsăturile mele, în venele tale curge sângele meu. Chiar și atunci când sângele nu-mi va mai curge prin vene, să nu uiți că Charlie a fost tatăl tău. Nu am fost un înger, dar am încercat să fiu om. Încearcă și tu!

Te sărut, Geraldine! Al tău, Charlie. Decembrie 1965”.