Lavrov,convins că va fi găsită o soluție în Ucraina/Rusia cere negocieri cu NATO pe tema garanțiilor

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se declară convins că va fi găsită o soluție la conflictul militar din Ucraina, dar insistă asupra “demilitarizării”, în timp ce adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a cerut reluarea negocierilor cu NATO pe tema garanțiilor de securitate.

“O soluție va fi găsită, nu am dubii asupra acestui lucru. Condițiile pe care noi le considerăm minime nu sunt secrete. Dar noi nu putem permite menținerea elementelor de infrastructură care amenință Rusia. În acest sens, demilitarizarea va fi definitivată, chiar dacă semnăm un acord de pace. Acest acord va include sigur o astfel de clauză”, a afirmat Serghei Lavrov într-un interviu acordat joi presei ruse și străine, conform agenției Tass.

“Eu sunt convins că isteria Occidentului va dispărea și că partenerii noștri occidentali vor trece peste ea. Noi suntem mereu dispuși la dialog, cu condiția de a se baza pe egalitate și pe respectarea intereselor reciproce”, a subliniat Serghei Lavrov, insistând că Moscova nu are nicio intenție de a utiliza arme nucleare.

La rândul său, Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a cerut joi reluarea negocierilor cu Statele Unite și cu NATO pe tema garanțiilor de securitate. “Noi suntem pregătiți pentru dialog pe tema garanțiilor de securitate și pe probleme referitoare la stabilitatea strategică. Regretăm decizia colegilor noștri de la Washington de a suspenda aceste contacte. Noi menținem activitățile în mod clalm și încrezători, avem de atins anumite obiective. Nu întrerupe nimeni dialogul cu SUA, dar canalele pentru dialog diferă în funcție de obiective”, a afirmat Serghei Riabkov, citat de postul RBC și de agenția Tass.

Statele Unite au anulat o întâlnire a secretarului de Stat Antony Blinken cu Serghei Lavrov după ce Rusia a invadat Ucraina.

Marți, Serghei Lavrov a declarat, în intervenția online la Conferința ONU pentru Dezarmare, că Rusia va insista pentru primirea de garanții de securitate din partea Alianței Nord-Atlantice, cerând renunțarea la angajamentele Summitului NATO desfășurat la București în 2008, privind perspectivele de integrare oferite Ucrainei și Georgiei. “Colegii noștri occidentali nu au manifestat încă voința de a oferi Rusiei garanții de securitate cu caracter juridic pe termen lung. Pentru noi, atingerea acestor obiective are o importanță fundamentală. Țările occidentale trebuie să evite instalarea de baze militare pe teritoriile statelor foste sovietice care nu sunt membre ale Alianței Nord-Atlantice, inclusiv să evite utilizarea infrastructurii acestora pentru efectuarea de activități militare. Este necesară revenirea capabilităților militare NATO, inclusiv a celor de atac, și a infrastructurii NATO la configurația din 1997, când a fost adoptat Tratatul fondator NATO-Rusia”, a afirmat Serghei Lavrov marți.

În “Declarația Summitului de la București” (2008), Alianța Nord-Atlantică saluta “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei în sensul de a deveni membre NATO”. “Am stabilit astăzi că aceste țări vor deveni membre NATO. Ambele țări au avut contribuții valoroase pentru operațiunile Alianței”, arăta “Declarația Summitului de la București”, fără însă a fixa un termen pentru admiterea Ucrainei și Georgiei.

În ianuarie, Rusia a cerut formal revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997. “Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor și armamentului, precum și de alte măsuri în sensul restabilirii configurației din 1997 în cazul țărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria și România”, a anunțat Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia a amintit că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relațiile, Cooperarea și Securitatea, un act care stabilea că cele două părți “nu se consideră adversare” și prin care erau definite “mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune și acțiuni comune”. Ungaria, Polonia și Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia și Slovenia în 2004. Albania și Croația au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 și Macedonia de Nord în 2020. Rusia nu acceptă ca Alianța Nord-Atlantică să dețină trupe sau armament strategic ofensiv în România și Bulgaria, a explicat recent ambasadorul rus de la Sofia, Eleonora Mitrofanova, subliniind însă că Moscova respectă opțiunea acestor țări de a fi membre NATO.

Înaintea intervenției militare ruse în Ucraina, Alianța Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creșterii transparenței și controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecții reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România și Polonia. O altă propunere se referea la modalități de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO și ruse în Marea Neagră.