Lauren Simmons, singura femeie trader de la New York

În sala de tranzacționare a bursei din New York, bărbați în costume scumpe se uită concentrați la ecranele computerelor. Bărbați pronunță numere. Bărbați aleargă frenetic de la un compartiment de tranzacționare la celălalt, cu căști în urechi. Chiar și cel care face curat după ei este bărbat.

Aproape inobservabilă în mijlocul agitației, Lauren Simmons poate fi găsită la standul de tranzacționare al firmei de investiții Rosenblatt Securities. Cu o înălțime mai mică de 1,60 metri, îmbrăcată într-o fustă scurtă și cu tocuri înalte, Simmons este singura femeie din uriașa sală de trading.

„Cred că povestea mea este așa de unică pentru că nu sunt doar cel mai tânăr om de aici, ci și singura femeie. Mai mult, sunt și singurul reprezentant al unei minorități”, spune fata.

Ea s-a mutat la New York după ce a absolvit Universitatea de Stat din Kennesaw în decembrie 2016, scrie CNBC. Născută în Georgia, tânăra a lucrat ca intern la un centru local de tratament clinic în timp ce învăța pentru o diplomă de licență în genetică cu o specializare în statistică. Avea de gând să urmeze o carieră în domeniul medical, dar după ce a înțeles că medicina nu este pasiunea ei, a început să caute oportunități în alte industrii. Și pentru că, spune ea, iubește numerele încă din vremea liceului, a aplicat pentru posturi în domeniul finanțelor. Și-a încercat talentul ca manager de vânzări, ca intern pentru resurse umane și supervizor la un parc de distracții acvatic. A încercat să se angajaze pe un post la bursa din New York, dar a fost respinsă, pentru ca, în cele din urmă, să câștige poziția pe care o are acum la Rosenblatt Securities aplicând la un anunț publicat pe LinkedIn.

„Ceea ce iubesc cel mai mult la numere și statistici și motivul pentru care am venit la Bursa de Valori din New York este că numerele sunt un limbaj universal”, explică ea. „Când le puneți pe o tablă, acestea îi leagă pe toți, iar acesta este probabil unul dintre motivele pentru care Bursa de Valori din New York este atât de emblematică.”

Simmons și-a preluat rolul în martie 2017, dar până atunci, povestește ea, angajarea a fost condiționată de trecerea de Seria 19, examenul pe care toți brokerii trebuie să-l treacă pentru a-și câștiga insigna.

„Am avut o lună la dispoziție să iau examenul”, spune Simmons, „și când vă spun că mulți oameni nu credeau că voi trece înseamnă că ei chiar au crezut că nu voi trece.”

Examenul își are rădăcinile în principiile și conceptele financiare. În pofida cunoștințelor solide de matematică, Simmons nu a studiat finanțele în facultate și a trebuit să se pună cu burta pe carte  intens. Când a trecut („și am șocat pe toată lumea cu acest lucru”), a înlăturat îndoielile cu privire la posibilitatea de a-și juca rolul, spune ea. De asemenea, a demonstrat bărbaților din sala de trading că este pregătită să lucreze alături de ei.

„Când văd statisticile care spun că «80% nu trec», eu mă uit la ceilalți 20%”, spune tânăra. „Atunci când toată lumea spunea: «Este un test greu, să nu puneți la inimă dacă nu treceți», în cazul meu trebuia să trec pentru a-mi demonstra că pot face acest lucru.”

Familia și prietenii ei au fost la început îngrijorați când le-a spus că intenționează să devină trader la bursă, notează Deutsche Welle. „Singura frică a mamei mele a fost: «Câte femei mai lucrează acolo?»”, spune ea. În afară de patru traderi-femei cu jumătate de normă, Lauren este singura femeie care lucrează cu normă întreagă în sala de tranzacționare de la New York. În întreaga istorie a pieței de valori a mai existat o singură femeie afro-americană cu insigna NYSE. Îngrijorările inițiale ale lui Lauren Simmons s-au evaporat de îndată ce a intrat în sala traderilor a celei mai mari bursiere din lume  o zi pe care nu o va uita niciodată.

„Tocmai trecusem testul și îmi primisem insigna. Mi s-a permis să sun din clopotul bursier”, povestește tânăra cu mândrie.

Acum, Lauren Simmons obișnuiește să stea pe balcon alături de Richard Rosenblatt, fondatorul companiei pentru care lucrează, afișând un zâmbet uriaș.

Mai sunt câteva lucruri cu care Lauren, cu un chip mai degrabă de om timid decât de parior cu sânge rece, trebuie să se obișnuiască. Într-o lume dominată de bărbați, prevalează reguli și obiceiuri diferite, spune ea. „Am învățat destul de repede că aici, dacă vrei să fii ascultat, trebuie să fii la fel de tare ca bărbații.”

Cu toate acestea, Lauren apreciază comunitatea din sala de trading. „Aici, bărbații doresc ca femeile să avanseze și să-și poată construi o carieră de suces”, spune ea.

Rolul lui Simmons este de a cumpăra și vinde acțiuni în numele investitorilor. Un pic de hotărâre, cu asumare de riscuri și capacitate de a gestiona stresul sunt atribute vitale, spune ea. Și, deși aceste trăsături sunt în mod tradițional atribuite mai ales bărbaților, tânăra consideră că și femeile pot fi traderi excelenți. Ceea ce le lipsește sunt modelele de urmat, spune ea. „Cred că multe femei se tem să-și părăsească zona de confort, în sensul: «Oh, dacă voi fi singură, singurul reprezentant al unei minorități?».”

De aceea, a fost extrem de bucuroasă când, în luna mai, Stacey Cunningham a fost numită al 67-lea președinte al Bursei de Valori din New York  prima dată când o femeie urcă pe scara valorilor pentru a prelua acest rol de la înființarea bursei în 1792. Lauren consideră că acesta este un pas important spre egalitatea de gen.

„Dacă sunt mai mulți oameni ca tine și cu mine sau cu alții subreprezentați aici… veți vedea o schimbare în modul în care oamenii respectă oamenii.”

Lauren Simmons speră ca povestea ei să servească drept sursă de inspirație pentru alte femei tinere pentru a nu mai fi singurul trader-femeie de la NYSE care părăsește sala de tranzacționare seara pe tocuri.

Ea declară că industria serviciilor financiare are încă un drum lung de parcurs pentru a crea locuri de muncă care să fie privite cu inters de femei.

În 1967, Muriel Siebert a devenit prima femeie cu dreptul de a face trading la bursă. La acea vreme, nu exista toaletă pentru femei, așa că bursa a trebuit să construiască o cabină, una singură, în sala de trading. „Aceasta este o poveste «amuzantă» pe care mi-au spus-o când mi-am primit insigna”, spune Simmons.

De atunci, cabina de toaletă a fost desființată pentru a crea spațiul necesar noilor computere și ecranelor mari de afișare. Există acum o toaletă specială pentru femei  dar este mai departe decât cea a bărbaților.

Simmons povestește că legendarele jachete pe care le poartă traderii în sala de tranzacționare nu au fost concepute pentru femei. „Vin doar în mărimi bărbătești, din păcate”, spune ea. „Am câteva care au fost adaptate, dar pe sacou sunt cam zece buzunare, așa că atunci când îl croiești pe măsura ta, devine ciudat.”

Peter Tuchman, unul dintre cei mai fotografiați traderi de pe Wall Street, este la New York Stock Exchange din 1985, când a prins o slujbă de vară ca teledactilograf. El descrie mediul de atunci din sala de tranzacționare ca fiind foarte orientat spre familie  nu era ceva neobișnuit să vezi tatăl sau bunicul unui coleg lucrând acolo – însă erau foarte puține femei.

„Este un club de bărbați și întotdeauna a fost așa”, spune el. „De ce nu există femei în această afacere? Pentru că bărbații sunt nasoli.”
Tuchman spune că bărbații din sala de trading tind să interacționeze și să comunice în moduri care nu sunt întotdeauna prietenoase cu femeile. „Este cumva ca la vestiare”, spune el. „Bărbații folosesc un limbaj pe care, probabil, nu ar trebui să-l folosească. Sunt o mulțime de țipete, strigăte și stresul este foarte mare. Nu este ca și cum femeile nu pot face față stresului, ci pur și simplu nu este un loc unde vin femeile.”

Odată ce dezvoltați o cultură la locul de muncă dominată de bărbați, adaugă Tuchman, femeile cu greu se pot simți binevenite. Însă a venit timpul schimbării.

„Noi vedem aceasta în fiecare parte a Corporate America și o vedem și mai mult acum cu #MeToo”, spune el. „Mediul față de femei încă nu s-a schimbat în multe aspecte – și trebuie să se întâmple.”

Deși sala de tranzacționare ar putea părea în mare măsură neschimbată față de acum 50 de ani, există semnale că schimbarea este pe drum. Stacey Cunningham este unul dintre ele. „Sunt foarte încântată de ascensiunea lui Cunningham”, spune Simmons. „Cunningham este la fel de calificată ca orice bărbat, poate chiar mai mult. Într-adevăr, cred că vor veni noi schimbări. Ea e președinte, povestea mea o știți, sper că și alte femei se vor simți încurajate să vină aici.” Cunningham, care are acum 43 de ani, a venit la bursă când acolo lucrau nici 40 de femei și peste 1.000 de bărbați. 

Simmons spune că cel mai bun sfat pe care îl poate oferi oricui încearcă să se pregătească pentru o carieră pe Wall Street, în special dacă e femeie, este să nu se limiteze.

„Lasă confortul și du-te după ce vrei”, spune ea. „Aplicați pentru acel loc de muncă  nu aveți nicio idee ce se află în spatele ușii. Iar dacă nu obțineți locul de muncă, nu-i nimic. Aplicați pentru următorul post și mergeți mai departe. Nu lăsați ca aceasta să fie o barieră în carieră, în viață sau în orice ați vrea să faceți. Cred că este important să mergem mai departe.”

Pentru Simmons, chiar și acum faptul că a ajuns trader este „ireal”.

Semnătura ei apare în constituția bursei, alături de cea a legendarului industriaș John D. Rockefeller.