Lanțul ascuns al inteligenței artificiale. Care este țara care a devenit o adevărată uzină digitală pentru tehnologia chinezească?

Companiile chineze de inteligență artificială apelează discret la tinerii lucrători din Kenya, angajând studenți și proaspăt absolvenți pentru a adnota zilnic mii de materiale video, prin intermediul unor rețele de intermediari și grupuri de WhatsApp care funcționează ca adevărate linii de producție digitale. Protecția slabă a muncii și rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor au transformat Kenya într-un centru pentru forță de muncă ieftină în domeniul AI, determinând oficiali și sindicate să avertizeze asupra apariției unei noi forme de colonialism digital, în timp ce guvernul se grăbește să elaboreze reglementări adecvate.

La ora 3 dimineața, în Nairobi, ecranele laptopului și telefonului lui Ken luminează într-o cameră întunecată: pe un dispozitiv rulează un clip cu valuri care se sparg pe țărm, iar pe celălalt, o femeie face yoga. Ken urmărește fiecare material de mai multe ori pentru a stabili dacă a fost filmat cu încetinitorul, asta fiind parte din sarcinile de adnotare video realizate pentru companii internaționale de tehnologie.

Această muncă repetitivă, desfășurată în tura de noapte și plătită modest, reflectă modul în care piețele emergente devin furnizori esențiali — dar adesea invizibili — pentru industria globală de inteligență artificială, arată un articol recent din publicația Rest of World. Ken — care a cerut să fie identificat sub pseudonim, de teamă să nu își piardă locul de muncă — se numără printre tinerii kenyeni care alimentează discret ambițiile Chinei în domeniul inteligenței artificiale, lucrând din Nairobi. Pentru sume de până la 700 de șilingi kenyeni (aproximativ 5,42 dolari), acești lucrători — în mare parte studenți sau proaspăt absolvenți — petrec în jur de 12 ore pe zi etichetând mii de videoclipuri scurte pentru companii cu sediul în China. Conform analizei, Kenya a fost de mult timp un hub pentru munca de procesare a datelor în beneficiul marilor companii tehnologice americane precum Meta sau OpenAI.

În ultimele luni, în ecuație au intrat tot mai discret companiile chinezești de inteligență artificială, care operează însă cu mult mai puțină transparență. „Firmele din China de AI au devenit, în umbră, unii dintre cei mai mari cumpărători globali de date etichetate manual. Ceea ce le diferențiază nu este doar amploarea operațiunilor, ci opacitatea lor — un lanț de aprovizionare invizibil, întins peste Africa de Est, Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu”, a explicat Payal Arora, profesor de studii media și cultură la Universitatea Utrecht.

Ea a adăugat că, spre deosebire de companiile americane, supuse unei monitorizări tot mai stricte, firmele chinezești operează adesea prin mai multe niveluri de subcontractare, ceea ce face responsabilitatea aproape imposibil de urmărit: „Lipsa de transparență înseamnă că știm mult prea puțin despre condițiile de muncă, structurile salariale sau protecțiile acordate lucrătorilor”. Rest of World a contactat câteva dintre cele mai mari companii chineze de inteligență artificială pentru a clarifica dacă externalizează activități de etichetare a datelor în Kenya și cum interacționează cu lucrătorii locali, însă nu a primit răspunsuri.

În ultimul deceniu, companiile americane au apelat în mod constant la muncitori kenyeni pentru activități de suport tehnic, precum etichetarea datelor, colaborând cu firme de outsourcing precum Sama, CloudFactory sau Turing. Aceste parteneriate au generat însă critici legate de salariile mici, mediile de lucru toxice și natura traumatizantă a unor sarcini, în lipsa oricărui sprijin pentru sănătatea mintală. În ultimii ani, au avut loc proteste publice și procese intentate în Kenya împotriva unor companii americane, localnicii contestând modul în care sunt tratați de angajatorii din Silicon Valley.

În Nairobi, mii de tineri lucrează pe ascuns la dezvoltarea inteligenței artificiale, etichetând manual videoclipuri pentru câțiva dolari pe zi. Munca este repetitivă, desfășurată adesea noaptea și rămâne complet invizibilă pentru utilizatorii finali ai tehnologiei.

Pe fondul competiției globale cu Statele Unite pentru dominația în domeniul inteligenței artificiale, China a început să recruteze muncitori kenyeni pentru sarcini similare, dar folosind mecanisme mult mai informale. Rest of World a intervievat zece lucrători care au declarat că lucrează pentru companii chinezești, judecând după tipul de conținut pe care îl procesează. Câțiva dintre coordonatori au afirmat că au vorbit cu manageri chinezi prin apeluri video, însă niciun lucrător nu cunoștea numele companiilor pentru care lucra. Singurele entități identificate erau intermediarii — companii terțe sau agenți locali. Recrutarea s-a făcut prin formulare simple de Google, lucrătorii au fost organizați în grupuri de WhatsApp de până la 30 de persoane și au fost plătiți prin aplicația locală de fintech M-Pesa. Nu există contracte formale, iar sarcinile sunt împărțite în proiecte scurte de circa două săptămâni, timp în care lucrătorii sunt așteptați să lucreze șapte zile pe săptămână. „Intrăm pe o platformă unde sunt manageri chinezi care organizează totul. Nu avem idee ce se întâmplă mai departe cu această muncă de adnotare”, a declarat David, un lucrător cu trei luni de experiență, intervievat sub pseudonim din cauza riscului de a-și pierde venitul.

Muncitorii intervievați au spus că nu au acces la adrese de e-mail oficiale, contracte, departamente de resurse umane sau sedii fizice. Lucrează pe portaluri fără informații publice, precum Vranno.ai, care afișează doar o pagină de autentificare inaccesibilă fără aprobare. Instrucțiunile și feedbackul sunt transmise prin rapoarte automate distribuite în grupurile de WhatsApp. Majoritatea lucrătorilor au descoperit aceste joburi prin recomandări personale. David a povestit că un coleg de clasă i-a sugerat oportunitatea; după completarea formularului de recrutare, a fost adăugat într-un grup de WhatsApp cu aproximativ 10 persoane, inclusiv un supervizor. Aceea avea să fie echipa lui, iar activitatea a început cu o „fază de simulare” în care fiecare membru trebuia să proceseze 20.000 de clipuri pe zi, cu o acuratețe de 90%. Clipurile aveau o durată de până la 10 secunde, iar o acuratețe scăzută putea duce la concedierea întregii echipe. După perioada de probă, echipa era responsabilă pentru procesarea a până la 260.000 de videoclipuri pe zi — echivalentul a circa 26.000 de clipuri de persoană — o activitate ce putea dura până la 12 ore pentru lucrătorii neexperimentați. Lucrătorii mai avansați reușesc să reducă timpul de lucru la aproximativ opt ore prin împărțirea ecranelor, utilizarea simultană a telefonului și a computerului și recunoașterea rapidă a tiparelor. „Intri într-o stare în care funcționezi pe pilot automat. Devii un zombi”, a spus unul dintre ei. „Dacă mă opresc, rămân în urmă. Dacă încep să gândesc, greșesc. Trebuie să continui fără pauze, altfel nu faci față ritmului.”

Capturile de ecran și conversațiile analizate arată că grupurile de WhatsApp funcționează ca niște fabrici digitale: clasamente zilnice, grafice de producție, mesaje motivaționale și îndemnuri constante de a accelera ritmul. Administratorii trimit zilnic rapoarte cu rangurile de producție și acuratețe și organizează apeluri periodice pentru a corecta erorile și a convinge echipele să lucreze mai repede. Dacă un lucrător rămâne în urmă, ceilalți sunt obligați să compenseze. Pentru a fi plătiți, lucrătorii trebuie să mențină o acuratețe de cel puțin 85%. Un supervizor kenyan, care coordona o echipă de 30 de persoane, a declarat că „cu cât proiectul este mai mare, cu atât angajăm mai mulți oameni și cu atât scad tarifele pe care le oferim. Nu putem avea angajați full-time, cu beneficii, așa că setăm de la început această așteptare.” Potrivit lui Joan Kinyua, președinta Data Labelers Association, un sindicat al lucrătorilor în AI din Nairobi, acest model este construit deliberat pentru distanță și neasumare. „Este capitalism în forma sa cea mai dură și apogeul colonialismului digital. De multe ori, supervizorii nici măcar nu spun pentru cine lucrezi, însă îți poți da seama după fețele din conținut”, a explicat ea. Deși inteligența artificială creează impresia unei industrii futuriste, fundația ei este ancorată în mecanisme economice foarte vechi. Companiile chineze au fost acuzate chiar în propria țară că exploatează stagiari studenți.

În 2023, Rest of World relata modul în care firmele chineze angajau armate întregi de lucrători slab plătiți, recrutați frecvent din școli profesionale sau din centre de etichetare din provincii mai sărace precum Gansu, Guizhou sau Henan, pentru a reduce costurile și a scala rapid. „AI poate părea un simbol al viitorului, dar este construită pe o economie profund arhaică. Modelele par automatizate, însă în spatele lor se află o masă uriașă de lucrători plătiți foarte puțin, care execută sarcini epuizante psihologic pentru doar câțiva dolari pe zi”, a explicat Payal Arora. „Companiile se bazează pe munca de adnotare ieftină nu fiindcă ar fi opțională, ci pentru că actualul model de business în AI presupune absorbția unor costuri masive de training, în timp ce firmele concurează pe rapiditate. Munca ieftină este subvenția tăcută care menține boomul AI în viață. Fără practici de muncă echitabile, viitorul AI va fi rapid — dar fundamental injust.”

Kenya, deja un hub pentru outsourcing în tehnologie pentru giganții americani, a devenit recent și un furnizor discret pentru companii chinezești de AI, care operează prin rețele de subcontractare opace, fără contracte sau transparență asupra condițiilor de muncă.

Criza severă a șomajului îi împinge pe mulți tineri kenyeni spre astfel de joburi. Conform Federației Angajatorilor din Kenya, rata șomajului în rândul tinerilor ajunsese la 67% în iulie 2025. Această realitate face ca Kenya să fie extrem de atractivă pentru outsourcing global. „Dacă analizăm indicele internațional BPO, Kenya bifează toate criteriile de top: limbă, alfabetizare, stabilitate energetică și o populație familiarizată cu cultura occidentală”, a explicat Shikoh Gitau, fondator și CEO al Qhala, un furnizor IT din Nairobi. „Fusul nostru orar este un avantaj enorm: putem lucra atât cu Coasta de Vest a SUA, cât și cu Asia de Est fără ajustări semnificative.” Gitau a adăugat că acest tip de muncă poate oferi o sursă de venit pentru tinerii kenyeni, însă statul „trebuie să construiască în mod proactiv politici și cadre care să reglementeze industria și protejează oamenii”.

Kinyua, de la Data Labelers Association, a subliniat că toate companiile sunt prezente în Kenya „doar datorită forței de muncă ieftine. Știu că kenyenii vor livra muncă de calitate la costuri minime sau chiar zero. Uneori lucrătorii nici nu sunt plătiți, pentru că nu au o legătură directă cu organizația pentru care muncesc și nici cu produsul final la care contribuie. Fără contracte, este cuvântul lor împotriva companiei.” Autoritățile kenyene sunt conștiente că mulți localnici lucrează la sarcini de anotare pentru companii chineze, dar actualele legi ale muncii nu îi protejează, a declarat Florence Kimata, membră a Kenya National Innovation Technical Committee — instituția responsabilă de planificarea și implementarea inițiativelor naționale de inovare. Potrivit acesteia, guvernul lucrează la elaborarea unui set de reglementări pentru industria de outsourcing, cu prioritate pe protejarea lucrătorilor vulnerabili. „Se depune un efort considerabil pentru a stabili clar cine ar trebui să fie responsabil din punct de vedere legal ca angajator — firmele de outsourcing sau companiile care contractează serviciile lor”, a spus Kimata. „Cadrul legislativ ar fi trebuit finalizat până în iulie acestui an, însă consultările continuă între autoritatea de muncă, ministerul muncii și ministerul TIC.”    

Pe fondul șomajului ridicat în rândul tinerilor, această „industrie” se extinde rapid, iar experții avertizează că boomul global al AI se sprijină pe un model de muncă ieftină, intensă și slab reglementată — o realitate care ridică semne serioase de întrebare privind echitatea viitorului digital.

Traducere și adaptare: Oana Ioniță