Laboratorul de talente

James Dyson a construit una dintre cele mai inovatoare companii din lume atrăgând tineri ingineri talentați în pitoreasca zonă rurală a Angliei și oferindu-le libertatea de a eșua – de sute de ori – la fel cum a făcut el în perfectarea produsului care l-a făcut celebru. Abordarea sa l-a transformat în unul dintre cei mai bogați oameni din Marea Britanie și a revoluționat nu doar produse, ci chiar și industrii. 

de Ioana Matei, Malmesbury

Era anul 1978 când James Dyson devenise atât de frustrat de faptul că aspiratorul lui cu sac pierdea presiune încât a decis să îl dezasambleze. A observat că porii din sac erau îmbâcsiți cu praf, ceea ce făcea ca fluxul de aer să fie diminuat, iar puterea de aspirație să fie redusă. Inspirat de un ciclon de la un gater local, tânărul inginer și-a propus să dezvolte un aspirator fără sac. 15 ani (și 5.127 de prototipuri) mai târziu, crease primul aspirator ciclonic al lumii. Nu folosea un sac pentru a captura praful – forțe centrifuge îl direcționau din aer direct în recipientul aspiratorului. Se numea DC01 (Dual Cyclone) și era primul aspirator creat astfel încât să își mențină puterea de aspirație 100% tot timpul.

Povestea, cunoscută în toată lumea, este expusă în holul centrului de dezvoltare și inovație din Malmesbury, Anglia, alături de primul prototip, precum și de toate cele ce i-au urmat, până la mai recentul Dyson WashG1,  un aparat pentru igienizarea umedă a podelei, precum și a produselor inovatoare dezvoltate pe alte segmente de către companie (aparate de uscare a mâinilor, purificatoare de aer, produse de îngrijire a părului și, mai nou, căști audio cu funcția de purificare a aerului respirat). Este locul unde, în continuare, tineri ingineri caută să găsească cele mai ingenioase soluții pentru produsele companiei (nu e o imagine rară să vezi un tânăr că transportă un ultim model de aspirator dintr-o clădire în alta a campusului), deseori sub atenta supraveghere a lui Dyson, care își are în continuare birourile alături de cei 3.500 de tineri ingineri.

Ceea ce a început ca o singură clădire în Malmesbury („coach house” – casa lui James) s-a transformat într-un campus tehnologic întins pe 4.000 de metri pătrați – Institutul Dyson de Inginerie și Tehnologie.

Vasta suprafață a campusului găzduiește mii de persoane, inclusiv pe James și Jake Dyson, care își petrec zilele inventând tehnologie, povestind lumii istoria Dyson și trasând strategii pentru următorii ani. Campusul companiei include 129 de laboratoare de ultimă generație, iar elementele de inginerie inspirațională/muzeu sunt răspândite peste tot în campus: un Harrier Jump Jet se află în parcare, iar un Lightning Jet stă suspendat de tavan într-una dintre cafenele. Au chiar și trasee peisagistice prin natură, opere de artă, o sală de sport gratuită, un salon de coafură, cafenele care oferă băuturi calde și prânzuri gratuite, precum și o varietate de spații pentru angajații Dyson – inclusiv o serie de containere/locuințe amenajate pentru tinerii ingineri chiar după ideile lui James Dyson.

„Să ai o idee pentru a face ceva mai bun și să faci acea idee să se întâmple – chiar dacă pare imposibil. Acesta este în continuare visul meu.“ – James Dyson

De la începuturile sale modeste în atelierul său de acasă, compania a evoluat într-o forță globală, cu centre de cercetare și dezvoltare răspândite în întreaga lume. În prezent, Dyson are 14.000 de angajați, dintre care 6.500 sunt ingineri care lucrează la dezvoltarea tehnologiilor de vârf. Campusul din Malmesbury și cel de la Hullavington, situate în Marea Britanie, sunt puncte centrale de cercetare și dezvoltare – cât și un hub global de talente. De asemenea, compania investește 100 milioane de lire sterline într-un nou centru tehnologic în Bristol, în apropierea campusului actual, ce va găzdui sute de ingineri software și specialiști în inteligență artificială. În Asia de Sud-Est, Dyson are un centru de design și dezvoltare în Malaezia, responsabil pentru testarea finală a produselor înainte de producție. În Singapore, se află o unitate avansată de fabricare a motoarelor digitale Dyson (DDM), alături de alte facilități de cercetare și dezvoltare. În Filipine, Dyson a deschis recent un site pentru producerea motoarelor digitale, extinzându-și astfel prezența globală.

Compania nu se concentrează doar pe dezvoltarea produselor, ci și pe educație și inspirație pentru viitoarele generații de ingineri. Fundația James Dyson și Institutul Dyson de Inginerie și Tehnologie organizează ateliere și concursuri pentru tinerii inventatori, oferindu-le resurse și oportunități de dezvoltare. „Din 2005, am investit un milion de lire sterline în peste 400 de tineri inventatori promițători”, declară un reprezentant al Dyson în cadrul unui eveniment recent organizat în Malmesbury, axat pe cunoașterea locului unde se nasc inovațiile companiei.

Prin Institutul de Inginerie și Tehnologie Dyson,  inginerii – studenți nu plătesc taxe de școlarizare și câștigă un salariu complet. Pe lângă studiile lor academice, aceștia lucrează la proiecte reale alături de experți de renume mondial din echipele globale de inginerie, cercetare și tehnologie ale Dyson. Dacă își doresc, au posibilitatea să locuiască în campus, în locuințe de forma unor cutii proiectate și mobilate tot după inspirația lui James Dyson. Anual, circa 50 de tineri promițători sunt înrolați în programul institutului, având ocazia să lucreze alături de inginerii experimentați și chiar și alături de însuși James Dyson; iar dacă educația în general în Marea Britanie se plătește, ca peste tot, aici ei au șansa să aibă un salariu pentru activitatea lor în companie – deși, deseori, aceasta implică multe greșeli din care să învețe.

La doar 23 de ani, Theo Jones este unul dintre tinerii ingineri care au acumulat deja experiență în cadrul Dyson – atât în Marea Britanie, cât și în Asia. Absolvent al Dyson Institute, el și-a început cariera imediat după terminarea școlii și, în cei cinci ani și jumătate petrecuți la Dyson, și-a dezvoltat abilitățile necesare pentru a contribui la proiectele companiei. A început să lucreze în cadrul Institutului Dyson, a absolvit în urmă cu câțiva ani, iar acum este angajat full time acolo. Lucrează în cealaltă locație principală a Dyson din Regatul Unit, aflată într-un spațiu reconvertit din hangare de aeronave, pe segmentul de inovație, practic în amontele designului de produs; folosește programe generate de computer pentru a crea software, pentru a aduce schițe la viață și a crea prototipuri, în acest moment în categoria environmental care (umidificatoare, purificatoare de aer). „La școală, îmi plăcea să mă implic în proiecte de design și tehnologie, îmi plăcea fizica, de asemenea, așadar părea o alegere naturală să merg în direcția ingineriei, am avut acea inspirație devreme.” Când era elev a făcut un proiect de cercetare despre mașina de spălat creată de James Dyson (un produs care a fost retras de pe piață într-un final), așadar acela a fost primul său contact cu el și de acolo a început să se contureze și ideea sa de a lucra pentru companie. „Dyson pare să fie o companie care caută constant inovații pentru produsele pe care le avem în casă, are o categorie impresionată de produse.” Spune că cel mai mult l-a atras la Dyson oportunitatea de a lucra într-un mediu orientat spre inovație. „Cea mai ușoară muncă este aceea pe care o faci din pasiune”, a spus el, uitându-se la un purificator de aer aflat alături de noi la momentul discuției și despre care aflu că a trecut printr-un proces de concepție întins pe parcursul a șase ani. Nu este o regulă însă, unele produse pot fi lansate mai rapid, altele mai târziu. „Există sute de persoane care lucrează la dezvoltarea unui produs. Eu sunt implicat acum în începutul procesului de dezvoltare și fac parte dintr-o echipă de 20-30 de persoane, dar există sute de echipe prin care trece un produs până la lansarea pe piață, atât persoanele care îl proiectează, cât și experții în diverse categorii, pentru fiecare aspect al produsului, cât și pentru lucruri ce țin de finanțe, juridic sau marketing. Este destul de impresionant.” La doar 23 de ani, Theo Jones are deja un obiectiv pe termen lung: să devină manager de proiect și să conducă un întreg proiect de la concept până la lansare – visează să își pună numele pe un produs alături de James Dyson. „Cred că admir faptul că a început ca un inventator, dar s-a transformat în antreprenor și om de afaceri, a reușit să transforme o idee într-o serie de idei bune. Am fost suficient de norocos să îl întâlnesc de câteva ori. Este șeful meu, cred că este în continuare un inventator în adâncul inimii, așadar este foarte pasionat de proiecte și este foarte implicat în dezvoltarea produselor.” Cea mai mare satisfacție a sa până acum a fost colaborarea cu echipele din Malaezia și Coreea pentru lansarea de produse. Totuși, cariera sa nu a fost lipsită de provocări. Tânărul inginer recunoaște că cele mai dificile momente sunt cele neașteptate, cum ar fi cererile de ultim moment. Adaptarea la diferite culturi în care a fost trimis a reprezentat, de asemenea, o provocare majoră. Cu toate acestea, consideră că aceste experiențe l-au ajutat să se dezvolte atât profesional, cât și personal. „Cea mai mare provocare a mea a fost adaptarea la diferite locuri, dar a fost o experiență masivă de învățare pentru mine”, a explicat el.Întrebat despre atmosfera din companie și despre colegii săi, el a subliniat că Dyson atrage tineri pasionați, mulți dintre ei fiind angajați direct din programele de absolvenți. Dyson Institute, unde a studiat și el, este un exemplu excelent de cum compania investește în tineri talentați, oferindu-le oportunitatea de a se dezvolta și de a contribui la inovațiile tehnologice. „Dyson atrage oameni tineri și pasionați, iar compania are întotdeauna o atenție deosebită în angajarea absolvenților pentru a aduce idei proaspete”, a adăugat el. În ceea ce privește planurile sale de viitor, inginerul se arată deschis să lucreze atât în Marea Britanie, cât și în străinătate, dorind să continue să se dezvolte și să accepte noi provocări. Părinții săi sunt mândri de realizările sale, iar mama sa este cu atât mai încântată că nu a trebuit să-i ofere sprijin financiar datorită salariului primit pe perioada studiilor la Dyson Institute. „Mama mea este foarte fericită că nu a trebuit să-i cer bani, iar eu sunt mândru de realizările mele”, a spus el. În final, el oferă un sfat tinerilor care își doresc o carieră în inginerie: să urmeze ceea ce le place să facă. El crede că cea mai ușoară muncă este aceea pe care o faci din pasiune, iar munca devine astfel mai ușoară: „Fă ceva ce îți place, pentru că este mult mai ușor și mult mai plin de satisfacții”.    ■

Campusul Malmesbury
găzduiește centrul global de Cercetare, Proiectare și Dezvoltare (RDD) al Dyson și este o bază pentru multe dintre echipele avansate de inginerie ale companiei. Este, de asemenea, un hub global pentru echipele creative și de suport ale Dyson. Dyson are, de asemenea, huburi strategice importante în Hullavington și Bristol, unde echipele de inteligență artificială (AI), robotică și IT dezvoltă tehnologia de ultimă generație.

În 2023, Dyson a anunțat că va construi noi facilități de producție și huburi tehnologice în Singapore, Filipine și Marea Britanie, ca parte a unui plan global de investiții de 2,75 miliarde de lire sterline (3,4 miliarde de dolari) pe parcursul a cinci ani, în contextul în care gigantul în electronice de consum își intensifică dezvoltarea capabilităților sale software și de inteligență artificială. Compania construiește o facilitate avansată pentru a produce baterii de generație următoare într-un hub de producție în orașul Tuas, situat în vestul Singapore, care va deveni complet operațional până în 2025. Dyson a deschis sediul său global din Singapore în 2022 și s-a angajat să investească 1,5 miliarde de dolari singaporezi (1,1 miliarde de dolari) în orașul-stat în următorii ani.