La aproximativ patru ani de la intrarea Uber în România, cursa serviciilor de ridesharing a ajuns la un nou nivel

„După ce scazi benzina, țigările și mai mănânci și tu ceva, rămâi cu vreo 6.000 lei net pe lună”, spune Ionuț S., întrebat câți bani poate câștiga un șofer de ridesharing în România. La 5 dimineața într-o zi de weekend, Ionuț, un fost taximetrist în vârstă de 33 de ani, este pe stradă deja de 9 ore, cu trei aplicații de ridesharing deschise în bord – Uber, Yango și CleverGo – și vânează comenzi pe oricare dintre ele pentru a scoate cât mai mulți bani până dimineață.

Un venit net de 6.000 de lei net nu este ușor de obținut în România. Mai ales dacă respectivul venit nu este încasat de la stat, nu vine pentru cineva cu o experiență îndelungată la locul de muncă și nici pentru un IT-ist, ci pentru un șofer.

Disruptive – așa cum reușesc să fie orice aplicații care își propun să reinventeze un aspect din viața de zi cu zi a oamenilor, precum transportul – aplicațiile de ridesharing au iscat discuții masive în această industrie și proteste masive din partea taximetriștilor și a transportatorilor autorizați.
În același timp, o mare parte din șoferii care deserveau companii de taximetrie preferă să migreze către aplicațiile de ridesharing. Potrivit datelor din piață, sunt peste 20.000 de șoferi activi pe zona de ridesharing din România.

La intrarea pe piață, companiile au împânzit rețelele sociale cu mesaje de tipul „câștiguri de 2.000 de lei pe săptămână” și cu o multitudine de bonusuri de înrolare în aplicație. Mai mult, potrivit estimărilor realizate de Asociația Coaliției pentru Economia Digitală – care reprezintă companii precum Uber, Bolt și Clever – 2,5 milioane de români utilizau în luna mai aplicații de ridesharing în România, o parte dintre aceștia fiind foști clienți ai taximetriștilor.

Nevoia unor servicii de calitate a făcut ca afacerile de ridesharing să înflorească pe plan local. Astfel, chiar dacă de multe ori au prețuri mai ridicate decât cele practicate de firmele de taximetrie, companii precum Uber au ajuns să aibă sute de mii de clienți în România. Companiile care operează pe piața locală platforme de ridesharing apasă pedala investițiilor și caută să își contureze mai apăsat amprenta în țară și în regiune. „Piața din România este extrem de bună și are foarte mult potențial.

Doar pe produsul de ridesharing văd ușor 5-10 milioane de utilizatori în următorii cinci-zece ani. Dacă ne uităm la populația României care reprezintă potențiali clienți, vedem că gradul de conștientizare a oamenilor referitor la serviciile de ridesharing este la 98%. Trebuie doar să găsim noi moduri prin care să îi facem să folosească telefonul”, spune Ash Kebriti, general manger pentru Europa Centrală și de Est în cadrul Uber, într-un interviu acordat în exclusivitate Business MAGAZIN și ZF.

Cu un milion de utilizatori în prezent pe piața din România și circa 10.000 de șoferi parteneri, compania americană Uber crede că și numărul șoferilor ar putea crește exponențial în următorii ani dacă trendul își urmează cursul, în contextul în care piața se află doar la 10% din potențialul maxim.

„În România avem mulți șoferi, dar nu sunt încă destui. Cred că trebuie să atragem din ce în ce mai mulți șoferi. Numărul lor cred că ar putea crește chiar de 3-4 ori în următorii ani. Bucureștiul are caracteristicile unui oraș care are nevoie de ridesharing. În primul rând pentru că oamenii utilizează foarte mult mașinile pentru a se deplasa în oraș, dar și pentru că este populat de oameni care au un apetit pentru digital și servicii tehnologice”, adaugă Kebriti, cu ocazia deschiderii celui mai mare centru de servicii al Uber din regiunea Europei Centrale și de Sud. După o investiție de 250.000 de dolari, Uber a deschis un centru de servicii dezvoltat în România, într-o spațiu de 320 de metri pătrați dintr-o clădire de birouri, care oferă singurul loc în care șoferii se pot întâlni față în față cu reprezentanții companiei.
O astfel de investiție reprezintă pariul Uber pentru România și pentru regiune și o încercare de a-și consolida brandul, într-o piață din ce în ce mai aglomerată.

Spre exemplu, la două zile după ce ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, a anunțat adoptarea ordonanței care legalizează platformele de ridesharing, o nouă firmă de transport alternativ și-a făcut apariția pe piața din România. Folosind propriul sistem de cartografiere, direcționare și navigație, rușii de la Yango promit să reducă masiv prețurile pieței. Mizează pe cererea mare de curse, care îi va ține mereu ocupați pe șoferi și care va acoperi astfel costurile platformei. Încep prin a percepe 0% comision, însă strategia lor implică mărirea acestuia odată cu dezvoltarea serviciului pe piață.

Cei de la Yango colaborează cu 55 de parteneri din România, firme de transport autorizate. Principalul lor avantaj competitiv se bazează pe tehnologia proprie. „Compania noastră a dezvoltat o serie de tehnologii avansate care controlează automat starea mașinii și modul de conducere a acesteia”, a anunțat Andrei Voicu, director regional al Yango, operată de Yandex Taxi, membră a grupului rusesc Yandex.
Un alt jucător nou intrat pe această piață este Spark Technologies UAB, o companie lituaniană care oferă un serviciu de tip car sharing pentru închirierea de mașini electrice prin intermediul unei aplicații mobile. Reprezentanții companiei au anunțat la începutul lunii iulie că vor să investească aproximativ 700.000 de euro în următorii 2-3 ani pe piața locală pentru a populariza serviciul. Suma cuprinde atât investiția în flota de mașini electrice, cât și celelalte costuri adiacente, precum marketingul, operaționalul și administrativul.
Piața de ridesharing din România continuă să fie din ce în ce mai aglomerată, însă statisticile arată că potențialul este departe de a fi atins. Potrivit unui studiu realizat în luna mai de compania de audit și consultanță PwC România, piața de profil se ridică la valoarea de 1,6 miliarde de lei, această sumă totalizând contravaloarea călătoriilor efectuate atât prin intermediul platformelor de mobilitate de tip Uber, Bolt, cât și al curselor efectuate cu taxiurile tradiționale. De altfel, studiul arată că românii fac în medie aproximativ 22 de călătorii pe an, dintre care șase călătorii sunt efectuate prin intermediul aplicațiilor de tip Uber, iar 16 călătorii sunt curse cu taxiurile tradiționale. „Estimăm că numărul călătoriilor ar putea crește cu peste 50% și, în contextul unei reglementări favorabile, piața de 1,6 mld. lei în prezent ar putea să crească până la 2,8 mld. lei la nivelul anului 2023. Asta este valoarea cifrei de afaceri pe care o au companiile care oferă aceste servicii pe piața locală“, a explicat Bogdan Belciu, partner al PwC.
Conform studiului realizat de PwC, anul trecut în București și Ilfov erau înregistrate aproximativ 100 de licențe pentru companiile de taxi și un număr de 54.000 de șoferi în sistemul de taxi tradițional, la care se adaugă 20.000 de șoferi în sistem de ridesharing și încă 22.000 de șoferi de taxi care folosesc aplicații mobile de tip Clever Taxi sau Star Taxi.
Bogdan Belciu a menționat că în contextul urbanizării numărul șoferilor de tip ridesharing sau taxi tradițional se va majora, iar digitalizarea va ajuta la dezvoltarea unor sisteme noi de ridesharing, precum cele care permit oamenilor să preia călători pentru curse mai lungi, spre exemplu București-Constanța.
Pe baza acestui principiu al digitalizării societății, Uber colaborează cu autoritățile în țări precum Ucraina, Marea Britanie și Australia și chiar și în orașe americane precum Denver și Boston, punând la dispoziția clienților servicii de transport public de tip autobuze electrice sau servicii de navetă.
În mod surprinzător, Uber ar vrea să ajungă și în România cu astfel de servicii, care ar putea să revoluționeze transportul în comun.
„Pe termen lung, am vrea să facem un sistem de microbuze de navetă, cum avem în Kiev. Dar nu putem rezolva singuri transportul public. Aici trebuie să colaborăm cu statul. Sunt orașe în lume care au ales să folosească soluțiile noastre de e-mobilitate”, spune Ash Kebriti, șeful Uber în regiune.
Cum ar funcționa? Kebriti susține că au testat mai multe modele de plată, precum abonamentele lunare – actualul sistem pe care funcționează în principal transportul public – dar și printr-un sistem de pay by use, care ar însemna că plătești în funcție de distanța pe care o parcurgi la bordul vehiculului Uber, iar cel mai probabil a doua opțiune este cea care ar fi implementată dacă Uber ar intra în transportul public din România.
În același timp, aceasta nu este singura soluție a companiei pentru transportul în comun. „Sunt țări unde guvernele vor să opereze în continuare transportul public, iar acolo le oferim alte soluții din portofoliul nostru, precum o aplicație de mobilitate în care agregăm toate variantele de transport public și de transport alternativ – un altfel de Google Maps”, spune Kebriti.
Serviciile și platformele de ridesharing au căpătat o încadrare legală pe piața locală abia anul acesta, pe fondul unei OUG pentru reglementarea serviciilor de ridesharing care impune o serie de reguli atât pentru platformele care vor să opereze în România, cât și pentru șoferii care vor să devină parteneri.
Reprezentanții companiei Uber susțin că niciun șofer nu s-a conformat încă și așteaptă normele de reglementare pentru actuala legislație, care este deja în vigoare, platformele și șoferii având timp până la data de 1 noiembrie pentru a se conforma. Uber vrea să utilizeze centrul deschis în luna august în Pipera pentru a-i ajuta pe șoferi să se conformeze mai ușor la noua legislație. Costurile de conformare se ridică la circa 700 de lei pentru un șofer partener. „Momentan legea a intrat în vigare, dar așteptăm să iasă normele de la Ministerul Comunicațiilor pentru platforme și de la Autoritatea Rutieră Română pentru șoferii parteneri. Când vom avea aceste norme vom sprijini cum putem noi mai bine șoferii în procesul de conformare. Vom aduce la noi în centru reprezentanți ai școlilor de atestare profesionale și ai autorităților, care în momentul în care un potențial șofer va avea contact cu Uber să îi poate oferi sprijinul și informațiile de care au nevoie. Practic, vrem ca șoferii parteneri să își rezolve tot procesul la noi în centru”, spune Nicoleta Schroeder, general manager al Uber România.
Comparativ cu regiunea, reprezentanții Uber susțin că noul cadru de reglementare din România reprezintă „un compromis”, dar piața așteaptă normele de aplicare. „Trebuie să înțelegem normele. În ceea ce privește procesul de certificare, în unele privințe legislația are sens, în altele nu are. Este un pas totuși în direcția potrivită pentru că au recunoscut platforma și transportul alternativ. Nu este perfect, dar este bine comparativ cu alte piețe”, susține Ash Kebriti.
Printre aspectele reglementate până acum la care se referă reprezentanții Uber România se numără deținerea unui certificat profesional, vârsta minimă stabilită la 21 de ani – cu 2 ani experiență în condus, utilizarea unei mașini mai noi de 15 ani, obținerea unei licențe de transport alternativ pentru entitatea juridică pe care operează șoferul și obținerea unei licențe de transport alternativ pentru vehiculul utilizat. În România compania Uber mai operează serviciul de livrări Uber Eats și serviciul de ridesharing cu mașini electrice Uber Green, care are însă doar 70 de mașini. Pentru anul acesta nu există planuri de extindere în alte orașe decât cele cinci în care operează – Brașov, Cluj, Timișoara, București și Iași – însă anul viitor ar putea aduce noi orașe pe harta românească a Uber.