Jumătate dintre voi vreți să deveniți antreprenori. Dar să vă ajute statul

Ce spuneți în sondaje:
– unu din doi dintre voi, din zona urbană, care aveți internet și care sunteți salariați, ați vrea să deveniți antreprenori (nici nu știți ce vă așteaptă).
– doar doi din zece dintre voi apreciați activitatea companiilor mari (mi se pare o cifră foarte mică. Și dacă nu vă plac companiile mari, atunci care sunt modelele voastre?)
– 36% dintre voi ați vrea să vă construiți un business de la zero.
– 33% dintre voi ați vrea să vă faceți un business pornind de la hobbyul vostru (de aia avem atât de multe afaceri cu dulceață, tricouri, cofetării, consultanță).
– numai 14% dintre voi ați vrea să începeți o afacere pornind de la o franciză sau să preluați afacerea familiei (mi se pare o cifră foarte mică și îngrijorătoare. În loc să luați o afacere de undeva și să o duceți mai sus, preferați să începeți un business de la zero, pe o piață care este destul de bine așezată? În aceste condiții, părinții sau familia voastră nici nu ar trebui să-și bată capul să vă implice în business, ci mai degrabă să vândă afacerea).
– 74% dintre voi considerați că principalul obstacol în business este impredictibilitatea fiscală (aici aveți dreptate) și nivelul ridicat al taxelor (aici nu aveți dreptate, pentru că, din punctul de vedere al taxelor pe companii sau PFA, România are o fiscalitate destul de redusă. Taxe mari sunt pe forța de muncă).
Acest sondaj a fost realizat de iVox pentru Raiffeisen Bank, care a lansat a doua ediție a proiectului Factory prin care oferă 50.000 de euro start-up-urilor.
Ce spuneți într-un alt sondaj – Barometrul start-up-urilor –, realizat de Impact Hub împreună cu EY și Startarium:
– 70% dintre voi (antreprenori de start-up-uri) credeți că mentalitatea și teama de eșec, educația precară, impredictibilitatea fiscală și situația politică sunt principalele motive pentru care antreprenorii au dubii în privința înființării unei afaceri în România.
– 79% dintre antreprenorii de start-up-uri se finanțează din fonduri proprii, din fondurile primite de la familii și prieteni și din fondurile de la stat. Fondurile de la bănci sunt dorite, dar bancherii nu prea finanțează microîntreprinderile, de-aia nu sunt așa iubiți.
Ca să crească, economia României are nevoie mai întâi de companii mari (primele 1.000 de companii din România fac jumătate din cifra de afaceri totală), dar și de companii mici, creative, care să se strecoare prin business și poate câteva dintre ele, în ani, să intre în această ligă.
Dar antreprenorii tineri au nevoie de cineva care să-i țină de mână în business, care să le dea educație, care să le dea bani, care să le dea business și piață. Și principalul lucru pe care-l doresc este ca statul să-i ajute.
Este un fel de antreprenoriat de stat. Până la urmă, nu este nimic rău în asta.
Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, părerea a jumătate din numărul salariaților care vor să se facă antreprenori este că în România nu se pot face afaceri pentru că statul nu vrea acest lucru, iar companiile mari controlează tot.
Foarte multă lume este furioasă pe România, pe mediul social, politic și de afaceri din România, și de aceea mulți vor să plece.
Nu am întâlnit foarte mulți români care să aibă businessuri mari în afară. Cred că dacă le-ar fi făcut în România, ar fi ajuns mult mai mari.
Toți vrem capitalism, dar să fie un capitalism care să aibă grijă de noi, să ne dea de toate, astfel încât să putem să ajungem milionari.
Cei mai mari liberali pe care îi știu au lucrat și lucrează la stat (vorba unei glume din Times New Roman – 25 de lucruri despre anii ’90: „Singurul liberal care nu lucra la stat, exact ca și acum, era Viorel Cataramă”).
Mihai Mironică, comentatorul de sport de la Pro TV, rezumă cel mai bine într-un editorial situația de astăzi (Vrem bani publici ca să devenim milionari), editorial despre nemulțumirile Simonei Halep și ale lui Gică Hagi legate de România: „Poți scoate oamenii din comunism, dar nu și comunismul din oameni”.
Dacă statul vă ajută să fiți antreprenori și capitaliști, este bine.