Jumătate din banii pentru autostrăzi s-au cheltuit. Pe ce?

Ministerul Transporturilor, unul dintre cele mai controversate și “bogate” ministere, cu un buget anual de peste 3 miliarde de euro, a turat motoarele în ultimul an și a deschis o serie de șantiere de autostrăzi, în special pe Coridorul IV paneuropean, considerat o șosea de importanță strategică la nivel european. Transporturile au plătit până la începutul lunii iunie circa 1,3 miliarde de euro pe cele 17 șantiere de autostrăzi existente, a căror valoare totală se ridică la 2,6 miliarde de euro, arată calculele BUSINESS Magazin pe baza informațiilor transmise de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Cu alte cuvinte, până la începutul verii instituția care se ocupă de șosele a plătit jumătate din banii pentru șantierele de autostrăzi din țară, pe unele mai mult și pe altele mai puțin, în funcție de stadiul de execuție în care acestea se află.

Cei mai mulți bani au mers către autostrada Suplacu de Barcău-Borș, singurul tronson din autostrada Transilvania care mai este construit de americanii de la Bechtel. CNADNR nu a furnizat valoarea plăților la 1 iunie, însă cele mai recente date, de la începutul lunii februarie, arătau că americanii au încasat 267 de milioane de euro din contractul total de 527 de milioane de euro pentru Suplacu de Barcău-Borș, drum ce ar urma să fie gata abia la finalul anului viitor. Sute de milioane de euro au încasat și constructorii autostrăzii București-Ploiești. Deși în ultimele șase luni au fost anunțate patru termene de finalizare pentru acest tronson, niciunul nu a fost respectat. De altfel, autostrada trebuia să fie gata încă din 2010. Actualul ministru al transporturilor, care a mers recent în vizită pe șantierul autostrăzii, a spus că cel mai probabil porțiunea dintre centura Capitalei și centura Ploieștiului ar urma să fie gata la 1 august, deci o întârziere de încă o lună, pentru că s-au descoperit probleme de planeitate ale șoselei.

Italienii de la Pizzarotti și Tirrena Scavi au încasat peste 133 de milioane de euro pentru o porțiune de nici 20 de kilometri din această autostradă, pe sectorul București-Moara Vlăsiei, în timp ce firmele românești Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading 98 (Dan Beșciu și Sorin Vulpescu) și PA&CO International (Costel Cășuneanu) au primit circa 253 de milioane de euro pentru lucrările la porțiunea Moara Vlăsiei-Ploiești.

Aproape 115 milioane de euro au încasat și italienii de la Astaldi și nemții de la Max Boegl pentru autostrada Medgidia-Constanța, care ar trebui inaugurată pe 20 iulie, potrivit ministrului transporturilor Ovidiu Silaghi. Tot atunci ar urma să fie gata și Cernavodă-Medgidia, dar doar la o bandă pe sens.

Sume mai mici au mers către firmele care s-au apucat de lucrări în toamna anului trecut, care au primit până acum avansul și eventual alte câteva milioane de euro pentru lucrările realizate. Spre exemplu, italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua și Cossi Costruzioni au primit circa 33 de milioane de euro din contractul de peste 158 de milioane de euro pentru construcția autostrăzii Lugoj-Deva (lotul 1).

Deși plățile continuă să fie făcute în contul constructorilor, situația companiei de drumuri este în prezent oarecum incertă, în condițiile în care în ultimele săptămâni șeful acestei instituții a fost schimbat de două ori. Mai întâi a fost numit Mihail Bașulescu la conducerea CNADNR, cel care se afla în fruntea companiei și pe vremea când a fost semnat contractul cu americanii de la Bechtel, în 2004. Bașulescu a fost demis după nici două săptămâni, oficial pentru că lucrările la autostrada București-Ploiești au fost întârziate cu o lună, neoficial pentru legăturile sale anterioare cu firma Romstrade, controlată de unul dintre cei mai mari regi locali ai asfaltului, Nelu Iordache. La mijlocul săptămânii trecute ministrul transporturilor Ovidiu Silaghi a numit un nou șef la CNADNR, pe Mircea Pop, al cărui nume se leagă de centura Clujului (Vâlcele-Apahida), pentru că firma sa DP Consult a proiectat această șosea, potrivit presei locale.

În ciuda inconsecvenței de la compania de drumuri, prioritatea Ministerului Transporturilor în acest moment ar trebui să fie continuarea proiectelor de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean, precum și finalizarea autostrăzilor București-Ploiești și București-Constanța, al căror termen a fost amânat de atâtea ori în ultimul an. De asemenea, Transporturile ar trebui să dea explicații pentru miliardele de euro pe care le-au avut la dispoziție în ultimii ani, dar care nu se văd efectiv în infrastructura românească.

Și poate că faptul că România construiește în prezent autostrăzi pe bani europeni ar putea pune o presiune suplimentară atât pe Ministerul Transporturilor, cât și pe constructori astfel încât în următorii ani să poată fi inaugurate câteva sute de kilometri de autostrăzi. Anul 2012 ar urma să aducă o premieră în România: prima autostradă finalizată înainte de termen. Este vorba de Timișoara-Lugoj, lotul 1, cu o lungime de 9,5 kilometri, pentru care CNADNR a plătit până la începutul lunii iunie 15,6 milioane de euro din contractul de 48,9 milioane de euro. “La sfârșitul lunii iulie Spedition UMB termină și lotul 1 Timișoara-Lugoj, început pe 20 octombrie 2011”, au spus reprezentanți ai Spedition UMB pentru BUSINESS Magazin și Ziarul Financiar, în una dintre rarele declarații pe care aceștia le-au făcut. Lotul avea inițial ca termen de finalizare luna aprilie 2013. Rămâne de văzut dacă această autostradă va fi gata, având în vedere că la 1 iunie stadiul fizic de construcție era de circa 40%, potrivit datelor CNADNR, însă este foarte posibil ca șoseaua să fie gata, având în vedere că are o lungime foarte mică.

Zece kilometri. Pare puțin, dar având în vedere că în România există nici 400 de kilometri de astfel de șosele, orice kilometru în plus este important.