JS1: Piștea făcea anchetă internă pentru șeful său, iar acuzația de favorizare este o speculație

JS1 a dat, miercuri, publicității motivarea deciziei prin care a respins propunerea de arestare preventivă a lui Marius Maghiari, de la Brigada Rutieră a Capitalei, și a altor șapte polițiști, printre care și adjunctul instituției, Daniel Piștea, acuzați că ar fi încercat să mușamalizeze un accident rutier provocat de Maghiari în care a fost rănită o femeie.

În privința acuzației de favorizare a făptuitorului adusă lui Daniel Piștea, notează judecătorul care a decis cercetarea acestuia în libertate, “aceasta constă în esență în faptul că acesta s-a deplasat de la domiciliul său din comuna Clinceni, jud. Ilfov, la sediul Secției 2 Poliție, îmbrăcat în uniforma de serviciu, fără a avea niciun rol în cadrul anchetei penale în derulare, sub pretextul că intenționează să facă verificări pentru o informare internă, determinând întârzierea cercetărilor”.

În concret, scrie magistratul de drepturi și libertăți, potrivit anchetatorilor, “Piștea Daniel ar fi făcut demersuri și ar fi dat dispoziții, în sensul schimbării echipei operative care ar fi trebuit să efectueze cercetarea la fața locului (Smercinschi și Trandafir), ar fi ascuns echipei de cercetare formate din Țuțui și Popa aspecte esențiale pe care în calitatea oficială le-a obținut (în sensul că făptuitorul o perioadă de timp de aproximativ 5 ore a indus organele de cercetare în eroare, pretinzând că victima ar fi vătămată ca urmare a unui accident casnic), s-ar fi întruzat în activitatea de cercetare penală a organelor Secției 2 Poliție, cărora le-a impus inserarea mențiunii că Maghiari Marius a fost găsit de organele de cercetare la Spitalul Elias și s-a deplasat împreună cu echipa de cercetare la fața locului” și “în același scop, inculpatul s-ar fi folosit de autoritatea funcției, indicând organelor de cercetare care au efectuat actele de urmărire lipsa indiciilor săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 338 alin. 1 și art. 338 alin. 2 C.pen”.

“În opinia judecătorului de drepturi și libertăți, situația de fapt conturată de probatoriul administrat în cauză în privința acțiunilor întreprinse de inculpatul Piștea Daniel nu se circumscrie infracțiunii de favorizare a făptuitorului, neexistând o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni”, arată instanța care notează în motivare că, “deși parchetul susține că inculpatul Piștea Daniel a determinat întârzierea cercetărilor, sub pretextul că intenționează să facă verificări pentru o informare internă, nu menționează în cuprinsul referatului de arestare preventivă și nici în cuprinsul unui alt act procedural întocmit până în prezent în cauză în ce modalitate a tergiversat acesta cercetările, neexistând nici măcar o referire sumară cu privire la acest aspect”.

Totodată, arată magistratul, “faptul că inculpatul s-a prezentat la sediul Secției 2 Poliție îmbrăcat în uniforma de serviciu nu poate în niciun caz să reprezinte nici măcar un indiciu în sensul că acesta ar fi vrut să-și folosească autoritatea în vederea deturnării sensului anchetei, insinuarea parchetului în acest sens fiind lipsită de orice suport, reprezentând o simplă speculație incompatibilă cu rigoarea dreptului penal, care presupune formularea unor acuzații clare, precise, lipsite de echivoc, ceea ce nu este cazul în situația de față”.

În aceeași ordine de idei, arată magistratul, “prezența inculpatului Piștea Daniel la sediul Secției 2 Poliție avea scopul efectuării de verificări în vederea unei informări interne către șeful Biroului Poliției Rutiere, Crai Cristian, chiar acesta din urmă declarând că i-a dat dispoziție lui Piștea Daniel să se informeze în legătură cu evenimentul în care a fost implicat Maghiari Marius, astfel încât nu se poate susține că prezența sa era nejustificată”.

Referitor la modul de desemnare a echipei operative care să se ocupe de cercetarea cazului, judecătorul de drepturi și libertăți consideră că acest aspect nu are nicio relevanță în cauză, întrucât nu există vreun element care să conducă la concluzia că membrii echipei operative ar fi fost special desemnați în vederea împiedicării cercetărilor, fiind vorba și în acest caz de o simplă speculație, nesusținută de vreo probă.

În privința acuzației conform căreia Piștea ar fi intervenit în activitatea de cercetare penală a organelor Secției 2 Poliție, în sensul că le-a impus inserarea mențiunii că Maghiari Marius a fost găsit de organele de cercetare la Spitalul Elias și că s-a deplasat împreună cu echipa de cercetare la fața locului, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că nici aceste acțiuni nu pot fi catalogate ca acte de favorizare a făptuitorului, în condițiile în care mențiunea respectivă era cât se poate de reală.

Instanța arată că se punea problema unei favorizări a lui Maghiari în situația în care Piștea ar fi intervenit în vederea consemnării de aspecte nereale în cuprinsul procesului-verbal respectiv, însă în condițiile în care acesta a sugerat polițiștilor din cadrul Secției 2 să insereze în procesul-verbal o împrejurare care corespunde adevărului nu se poate reține în sarcina acestuia săvârșirea vreunei fapte cu caracter infracțional.

“În privința faptului că inculpatul Piștea Daniel s-ar fi deplasat împreună cu echipa de cercetare la fața locului, acest fapt nu constituie o chestiune ilicită, având în vedere că în calitate de adjunct al Biroului Poliției Rutiere avea dreptul să asiste la activitățile efectuate de subordonații săi, câtă vreme nu intervenea în vederea denaturării probelor sau a îngreunării cercetărilor. Or, din actele dosarului nu reiese că acesta ar fi participat efectiv la activiătile de cercetare la fața locului sau că ar fi încercat să denatureze sensul acestora, motiv pentru care nu i se poate imputa nici sub acest aspect săvârșirea vreunei fapte care să se circumscrie infracțiunii prevăzute de art. 269 alin. 1 C.pen”, mai scrie judecătorul.

Referitor la susținerea parchetului, în sensul că Piștea s-ar fi folosit de autoritatea funcției, indicând organelor de cercetare care au efectuat actele de urmărire lipsa indiciilor săvârșirii infracțiunilor prevăzute de articolele 338 alin. 1 și 338 alin. 2 C.pen., “din coroborarea declarațiilor acestuia cu declarațiile inculpatului Cânea Liviu Daniel rezultă că între cei doi a existat o consultare referitoare la încadrarea juridică pe care trebuie să o primească fapta lui Maghiari Marius, ambii opinând în sensul nereținerii infracțiunii de părăsire a locului accidentului”, se mai arată în motivare.

“Singurele mijloace de probă administrate sub acest aspect sunt declarațiile inculpaților Piștea Daniel și Cânea Liviu Daniel, ambii afirmând că a fost vorba de o simplă consultare cu caracter profesional, cu atât mai mult cu cât Piștea Daniel nici nu putea da indicații subordonatului său în privința efectuării cercetării penale, procurorul de caz fiind singurul abilitat în acest sens. Totodată, inculpatul Țuțui Auraș Eugen a declarat că a dispus începerea urmăririi penale in rem doar sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă fără a se consulta cu vreo altă persoană, ceea ce demonstrează că inculpatul Piștea Daniel nu a impus reținerea unei anumite încadrări juridice favorabile lui Maghiari Marius, astfel cum parchetul susține”, conchide instanța de judecată în motivare.

Judecătoria Sectorului 1 a respins, sâmbătă, cererea procurorilor de arestare a lui Marius Maghiari, care ar fi provocat un accident rutier, și a altor șapte polițiști, printre care și un șef de la Rutieră, toți fiind lăsați în libertate, doar Maghiari fiind sub control judiciar.

Procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 1 i-au reținut, joi noapte, pe Marius Maghiari, șef în cadrul unui serviciu de la Brigada Rutieră a Capitalei, pe Daniel Piștea, adjunct al aceleiași instituții, pe colegii acestora Liviu Daniel Cânea și Auraș Eugen Țuțui, precum și pe Ion Daniel Bocan, șeful Secției 2 Poliție, Mihăiță Georgică Anghel, Ovidiu Gheorghe Sanfira și Marian Lupu Pasăre, toți de la Secția 2, iar vineri au cerut Judecătoriei Sectorului 1 arestarea lor preventivă.

Potrivit unor surse judiciare, polițistul Marius Maghiari ar fi accidentat cu mașina o femeie, dar incidentul ar fi fost încadrat ca accident de muncă. Ceilalți șapte polițiști sunt suspectați că l-ar fi ajutat pe Maghiari, astfel încât fapta să nu fie încadrată ca accident rutier.

Marius Maghiari a declarat, la ieșirea din sediul Judecătoriei Sectorului 1, că nu înțelege de ce lucrurile au luat o astfel de turnură și a arătat că nu a făcut decât să îndrepte în cel mai corect mod situația pe care a produs-o. El a spus că, după accident, a dus-o pe femeie de urgență la spital, iar aceasta a fost conștientă tot timpul. Maghiari a adăugat că, în timpul discuțiilor cu femeia, a încercat să stabilească o înțelegere, astfel încât să nu se ajungă la deschiderea unui dosar penal.

Întrebat de ce s-a ajuns ca accidentul rutier să fie transformat într-un accident de muncă, respectiv ca femeia să susțină că a căzut de pe schela unei clădiri, Maghiari a arătat doar că a dorit să meargă pe calea medierii cu aceasta, astfel încât să evite situații de cercetare penală. El a precizat că s-a ajuns la o înțelegere, dar după ce femeia a fost chemată la Parchet să dea declarații, aceasta a renunțat la înțelegere.

Întrebat dacă s-a pus problema oferirii unor sume de bani, chiar și sub forma unor daune materiale și morale, Maghiari a spus că, la un moment dat, până ca femeia să fie chemată de către procurori la audieri, a fost contactat de avocați ai acesteia, pentru a se stabili o sumă de bani cu titlu de daune, reafirmând că înțelegerea a căzut după ce femeia a dat declarații în fața anchetatorilor.

Potrivit unor surse judiciare, accidentul a avut loc în 8 iunie, în jurul orei 14.30, în zona unei treceri de pietoni de la Fântâna Miorița.