Joburile entry-level în epoca AI de la „înveți la locul de muncă” la „să vii învățat de acasă”

Primul job e de cele mai multe ori ca o primă întâlnire: un amestec de entuziasm și panică, în care încerci să pari stăpân pe tine, dai din cap aprobator și speri că nimeni nu-și dă seama că ești complet pierdut. Tradițional, joburile entry-level sunt o combinație între „fac de toate” și „nu prea știu exact ce fac, dar învăț din mers”, o etapă în care salariul e mic sau mai mic decât visele anterioare, dar te bucuri că ai unde lucra și că ești în sfârșit pe picioarele tale. S-ar putea însă ca noul partener de muncă, Inteligența Artificială, să schimbe lucrurile.

Pentru mulți angajați care au depășit etapa de început a carierei, amintirile despre primul job sunt un amestec de amuzament și entuziasm că au scăpat cu bine din experiență. Probabil că cel puțin o parte dintre noi am început cu gândul că vom schimba lumea, dar ne-am bucurat la final că am reușit să schimbăm cartușul de la imprimantă, să nu ne enervăm prea tare șeful și să nu facem prea multe gafe într-o singură zi. Primul job este, tradițional vorbind, o sursă de povești amuzante pentru mai târziu.

Un studiu recent realizat de Deloitte arătă că în prezent două treimi dintre companii spun că angajații recrutați recent sunt insuficient pregătiți pentru rolurile pe care le ocupă, iar lipsa de experiență este principala cauză a eșecului, în timp ce angajații, aproape 60%, afirmă că organizația din care fac parte pune un accent mai mare pe experiență și pe studii decât pe abilități și pe potențial. Și aici apare problema. Decalajul de experiență este accentuat și de faptul că tehnologiile bazate pe inteligența artificială (AI) preiau sarcinile aferente posturilor de începători și reduc, astfel, posibilitățile celor aflați la început de carieră să dobândească abilitățile practice necesare. În acest nou context, aproape trei sferturi dintre lideri (73%) și angajați (72%) consideră că angajatorii ar trebui să ofere mai multe oportunități pentru acumularea experienței, iar aproape trei sferturi dintre angajați și reprezentanți ai companiilor susțin că este important ca abilitățile umane (curiozitate, inteligență emoțională etc.) să fie tratate cu prioritate.

„Observăm tot mai des că angajatorii preferă candidații plug and play, specialiști care pot performa imediat, cu o perioadă minimă de adaptare. Această tendință vine într-un context în care piața muncii s-a contractat, bugetele sunt mai restrânse, iar companiile încearcă să reducă riscurile legate de onboarding. În acest peisaj, joburile entry-level și internshipurile nu dispar, dar standardele pentru ocuparea lor sunt mai ridicate”, explică Ana Vișian, marketing manager al platformei de recrutare bestjobs. Conform ei, tot mai multe anunțuri de angajare includ cerințe legate de competențe digitale, iar în domeniile în care adoptarea inteligenței artificiale este rapidă, se cer explicit abilități de lucru cu tooluri AI. „Integrarea acestor tehnologii în activitatea de zi cu zi a creat o nouă realitate pe piața muncii: tinerii aflați la început de drum profesional sunt așteptați să aibă deja o autonomie digitală de bază, să înțeleagă conceptele de automatizare și să poată utiliza AI-ul pentru a analiza, structura și gestiona eficient informațiile”, spune Ana Vișian.

„Joburile entry-level și internshipurile nu dispar, dar standardele pentru ocuparea lor sunt mai ridicate. Tot mai multe anunțuri de angajare includ cerințe legate de competențe digitale.

Ana Vișian, marketing manager, bestjobs

Practic, etapa de început a carierei se contractă tot mai mult, iar vremurile în care tinerii se angajau pe baza diplomei, a unor minime cunoștințe teoretice și a bunelor intenții, angajatorul asumându-și că va fi nevoie de o perioadă de training, încep să dispară. Tot mai des, pentru a obține un loc de muncă absolvenții trebuie să pună pe masă încă de la început mai multe skilluri decât predecesorii lor. Paradoxal, de multe ori, ei nu au cum să dobândească aceste skilluri decât exersând la job. E cam la fel ca în dilema „ce a fost prima dată: oul sau găina?”.  „Inteligența artificială și automatizarea încep să redefinească structura joburilor entry-level, mai ales în industrii puternic reglementate și digitalizate, precum sectorul bancar. Rolurile entry-level atribuite juniorilor, de exemplu procesarea documentelor, validarea formularelor sau verificările de rutină, sunt tot mai des preluate de sisteme inteligente. Această transformare a condus la o schimbare semnificativă în profilul candidatului ideal. Dacă în urmă cu un deceniu era suficient ca un tânăr absolvent să aibă cunoștințe de bază în economie și operare PC, astăzi angajatorii caută tineri familiarizați cu tehnologiile digitale, dar și cu trăsături esențiale precum adaptarea la nou, curiozitatea și dorința de învățare continuă”, spune Corina Biholar, directorul executiv de resurse umane al BRD Groupe Société Générale.

În plus, dincolo de competențele tehnice (abilitatea de a lucra cu date și de a le interpreta), accentul se mută tot mai mult pe abilități transversale: gândirea critică, comunicarea eficientă și capacitatea de a colabora într-o echipă mixtă, umană și digitală sunt considerate atuuri pentru orice angajat aflat la început de drum.

„Transformările aduse de AI nu vor încetini, ci din contră, vor accelera. Într-o lume în care AI devine partener, viitorii angajați nu vor fi înlocuiți de roboți, ci de oameni care știu să lucreze inteligent alături de ei. În acest context, este tot mai important ca angajatorii să creeze oportunități concrete de învățare practică, mentorat și expunere la proiecte reale”, completează reprezentanta BRD.

„Rolurile entry-level atribuite juniorilor, de exemplu procesarea documentelor, validarea formularelor sau verificările de rutină, sunt tot mai des preluate de sisteme inteligente. Această transformare a condus la o schimbare semnificativă în profilul candidatului ideal.

Corina Biholar, director executiv de resurse umane, BRD Groupe Société Générale

Evident, ca în multe situații din viața reală, nici aici nu există doar alb și negru, ci multe nuanțe de gri și răspunsul scurt la întrebarea „cât de mult se schimbă joburile entry-level” este: depinde. Lucrurile nu se întâmplă în același mod și în același ritm pe toate domeniile și pentru toate pozițiile. În retail sau HoReCa de exemplu, impactul AI nu este deocamdată atât de puternic asupra locurilor de muncă de bază și nici așteptările cu privire la angajații aflați la primul job nu s-au schimbat prea mult.

„Interacțiunea umană în restaurante rămâne un element de bază în experiența clientului, de aceea, în viitorul apropiat, nu vom avea oameni înlocuiți de AI. În continuare integrăm tineri la început de drum, pe care îi echipăm cu abilități utile pentru orice carieră – organizare, client service, comunicare, lucru în echipă. Folosim însă inteligența artificială ca să îmbunătățim experiența atât a clienților, cât și a angajaților. Cu ajutorul AI analizăm datele pentru a ne adapta oferta la preferințele consumatorilor, iar colegilor noștri le ușurăm munca, preluând din sarcinile repetitive”, spun reprezentanții Sphera Franchise Group, operatorul în sistem de franciză al lanțurilor de restaurante KFC, Pizza Hut și Taco Bell.

În schimb, influența AI asupra pozițiilor de junior este cel mai puternic percepută, evident, în sectorul IT. Profesioniștii din domeniu sunt unanim de acord că inteligența artificială crește eficiența unui programator. AI scrie codul mult mai repede decât un om, dar este nevoie de un programator experimentat care să înțeleagă ce a produs inteligența artificială și cum poate fi integrat în produsul final. Și aici apare problema legată de începători, care nu au experiența și expertiza necesară pentru a evalua și a integra codul scris de AI. Dar nici suficiente oportunități de a exersa. „Este important ca firma să aibă o politică de susținere a juniorilor, de a fi dispusă să permită acestora să învețe, chiar dacă eficiența lor va fi o perioadă sub cea oferită de AI”, spune un programator senior dintr-o firmă de IT din București.

O perspectivă similară are și Doina Patrubani, senior advisor, Human Capital, Deloitte România, care atrage atenția că, într-o eră în care incertitudinea și schimbarea au devenit permanente, companiile care investesc strategic în performanța umană reală vor deveni liderii de mâine. „Cred că echilibrul dintre rezultatele economice și cele umane nu mai poate fi tratat superficial sau opțional, ci devine o prioritate esențială pentru supraviețuirea și succesul organizațiilor pe termen lung. Provocarea reală este să avem curajul să renunțăm la paradigme tradiționale și să adoptăm soluții creative și sustenabile pentru viitorul muncii”, completează ea.

„Provocarea reală este să avem curajul să renunțăm la paradigme tradiționale și să adoptăm soluții creative și sustenabile pentru viitorul muncii.

Doina Patrubani, senior advisor, Human Capital, Deloitte România

Conform studiului Deloitte, organizațiile care reușesc să stimuleze capacitatea angajaților de a se dezvolta profesional, de a-și folosi imaginația și de a realiza analize complexe au șanse aproape duble (de 1,8 ori mai mari) să raporteze rezultate financiare solide, de 1,4 ori mai mari să creeze valoare extinsă pentru clienți și societate și de 1,6 ori mai multe să ofere experiențe profesionale relevante. Sustenabilitatea capitalului uman, care presupune crearea unui mediu favorabil tuturor celor conectați la organizație, a devenit esențială în obținerea echilibrului dintre performanța umană și cea financiară. Pe de altă parte, doar 6% dintre organizații înregistrează progrese reale în asumarea acestui concept ca strategie de business.

„Prin integrarea capitalului uman în strategia de business, organizațiile își pot asigura succesul pe termen lung, demonstrând că a investi în oameni și în performanța lor nu reprezintă doar o obligație morală, ci și una de business. Angajații care percep stabilitate și se simt conectați la locul de muncă au mai multe șanse să aibă încredere în organizația lor și să contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea rezultatelor financiare. Pe de altă parte, evoluțiile din tehnologie sunt incontestabile, iar beneficiile generate în diverse activități nu pot fi ignorate. Dar cele două componente ale forței de muncă – soluțiile informatice și personalul uman – sunt complementare și trebuie doar să se găsească varianta optimă de integrare, astfel încât să crească productivitatea, pe de o parte, și, pe de altă parte, să fie stimulată creativitatea, inovarea și implicarea angajaților în activitatea de zi cu zi”, comentează Raluca Bontaș, partener, Deloitte România. Timp de decenii, joburile de început de carieră au fost terenul de pregătire pentru tinerii intrați în piața muncii. De la finanțe la jurnalism, angajații juniori s-au ocupat, în mod tradițional, de „munca de jos”, atât ca un ritual de trecere, cât și ca o oportunitate de dezvoltare. Însă, pe măsură ce inteligența artificială remodelează ierarhia profesională, aceste „porți” de acces în carieră ar putea fi tot mai expuse riscului, scrie Bloomberg într-o analiză a pieței muncii. Deși se estimează că în acest deceniu vor fi create 170 de milioane de locuri de muncă noi, apariția uneltelor bazate pe AI amenință să automatizeze tot atâtea poziții pe câte creează, în special în cazul celor entry-level din domeniile administrative. Articolul Bloomberg susține că AI ar putea înlocui mai mult de jumătate dintre sarcinile efectuate de analiștii de cercetare de piață (53%) și reprezentanții de vânzări (67%), comparativ cu doar 9% și 21% în cazul omologilor lor aflați în funcții de conducere. În fața concurenței globale, dar și a nevoii acute de regândire a skillurilor necesare pe piața muncii în următorii ani, Comisia Europeană a lansat recent un nou program dedicat pregătirii tinerilor – The Union of Skills. Scopul lui declarat este să reducă deficitul de forță de muncă pregătită, care impactează creșterea economică, competitivitatea, eforturile de decarbonizare și reziliența țărilor europene în perioade de criză. Lipsa competențelor este un fenomen larg răspândit – aproape patru din cinci IMM-uri europene întâmpină dificultăți în a găsi angajați cu abilitățile necesare, mai ales în domenii tehnologice de vârf. Se preconizează că aceste deficite vor crește odată cu scăderea populației active, de la 265 de milioane în 2022 la 258 de milioane până în 2030.

Potrivit Comisiei Europene, sistemele educaționale nu țin pasul cu ritmul schimbărilor tehnologice: aproape jumătate dintre tineri nu au competențe digitale de bază, iar performanțele în matematică, lectură și științe sunt în declin. În același timp, doar 40% dintre adulți participă la educație sau formare, mult sub ținta de 60%, iar aproape jumătate nu au competențe digitale de bază, deși 90% dintre locuri de muncă le cer.

Un studiu realizat de platforma LinkedIn în 2023 arăta încă de atunci că ascensiunea inteligenței artificiale va afecta generațiile de profesioniști în mod diferit, iar dintre toate, Gen Z va fi cea mai impactată. Acest lucru se datorează cel mai probabil faptului că multe dintre abilitățile care pot fi replicate în prezent de tehnologiile de inteligență artificială generativă – sarcinile administrative precum luarea notițelor, rezumarea ședințelor, programarea sau cercetarea – sunt adesea sarcini care revin tradițional profesioniștilor aflați în primele etape ale carierei lor. Pe de altă parte, deși angajații din generația Z s-ar putea confrunta cu cele mai mari perturbări la locurile de muncă, comparativ cu alte generații, tot ei, fiind nativi digitali, sunt și generația cea mai alfabetizată în domeniul AI. Abilitatea lor de a adopta rapid noile instrumente va compensa, cel mai probabil, mare parte din impactul inițial pe care îl resimt în carieră.  

Și dacă tot vorbim de inteligență artificială, ce răspuns dă ChatGPT la întrebarea „ce impact are AI asupra joburilor entry-level”?

Inteligența artificială are un impact semnificativ asupra joburilor entry-level, în special pentru că multe dintre sarcinile atribuite în aceste roluri pot fi automatizate. Iată principalele efecte:

1. Automatizarea sarcinilor repetitive – AI poate prelua activități precum luarea notițelor, programarea întâlnirilor, redactarea de rapoarte, analiza datelor de bază sau căutarea informațiilor. Acestea sunt sarcini frecvente în joburile de început de carieră.

2. Reducerea numărului de posturi tradiționale – Pe măsură ce companiile folosesc AI pentru eficiență, unele poziții entry-level, mai ales în domenii administrative, pot deveni mai rare.

3. Schimbarea tipului de competențe cerute – Angajatorii pun mai mult accent pe competențe care nu pot fi ușor automatizate, precum gândirea critică, colaborarea, creativitatea sau empatia.

4. Oportunități noi – Deși unele sarcini dispar, apar și joburi noi sau evoluează cele existente. De exemplu, tinerii pot fi implicați în gestionarea, antrenarea sau verificarea sistemelor AI.

5. Accelerarea învățării – AI poate fi un aliat în dezvoltarea profesională, ajutând noii angajați să învețe mai repede, să acceseze informații relevante sau să primească feedback personalizat.

Iar când vine vorba de exemple concrete, ChatGPT nu duce lipsă de idei:

1. Pe zona de HR, cele mai afectate activități vor fi trierea CV-urilor, programarea interviurilor, redactarea ofertelor de angajare, care pot fi preluate de AI, așa că joburile entry-level pot evolua spre roluri care implică analiza tendințelor de angajare, employer branding sau construirea culturii organizaționale.

2. În sectorul de customer support / call center, sarcinile afectate includ răspunsuri la întrebări uzuale, verificarea stării comenzilor, resetarea parolelor, așa că angajații entry-level pot gestiona cazuri mai complexe, pot analiza feedbackul clienților sau pot antrena AI pentru a învăța expresii și reacții noi.

3. În administrație, AI poate prelua tot ce ține de programări, emailuri, organizarea documentelor, ceea ce ar putea ajuta tinerii să avanseze mai repede la roluri project manager, management de evenimente sau analiză de procese interne.

4. De asemenea, ChatGPT enumeră o serie de joburi din retail, precum casieri, lucrători în depozit, angajați din call center sau info-desk, angajații care analizează vânzările sau gestionează rafturile, care pot fi ușor înlocuite cu AI. Iar în industria ospitalității, cele mai impactate joburi entry-level ar fi cele de recepționeri și asistenți front-desk, ale căror activități de bază pot fi automatizate, aceștia urmând să se concentreze pe asigurarea de servicii personalizate sau pe rezolvarea problemelor neprevăzute ale clienților, dar și cele de lucrători în bucătărie / fast food, unde roboții de gătit pot prelua o parte din muncă, alături de managementul automatizat al stocurilor și al comenzilor. Prin urmare, tinerii angajați pot învăța să supravegheze sau să întrețină echipamentele automate și să se concentreze pe calitatea preparatelor.