Jertfe pe altarul Schengen
UE a decis, așadar, să amâne discuțiile pe tema aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, urmând cs "până la sfârșitul anului în curs, chestiunea să fie abordată din nou, pentru a se decide care va fi calea de acțiune în continuare".
Amânarea era previzibilă, după de Germania și Finlanda au dat de înțeles încă dinainte de Consiliul JAI că niciuna dintre cele două țări nu e pregătită pentru aderare, iar orice decizie pentru extinderea spațiului Schengen presupune unanimitate de voturi. Mai mult însă, miniștrii de externe din Germania, Olanda, Danemarca și Finlanda au redactat o scrisoare în care i-au cerut președintelui CE, Jose Barroso, să instituie un mecanism de intervenție contra țărilor ce încalcă statul de drept și valorile fundamentale ale UE.
Ideea nu e nouă, în contextul discuțiilor despre Statele Unite ale Europei: a fost vehiculată la nivelul UE începând din vara trecută, după ce comentatorii occidentali au început să pună laolaltă Ungaria și România ca state unde “cei doi Victori” (Orban și Ponta) trezesc îngrijorări referitoare la respectarea principiilor democratice. Criza politică românească de atunci a devenit și motiv pentru ca UE, prin comisarul Viviane Reding, să propună instituirea unui mecanism permanent de evaluare a eficienței justiției în toate cele 27 de state UE, în timp ce Jose Barroso a propus înființarea biroului procurorului general al UE. Acum însă, dat fiind că aderarea la Schengen este condiționată de evaluarea prin MCV a țărilor candidate, e de așteptat ca elanul de creativitate instituțională să continue, având de data aceasta ca materie primă România și Bulgaria.
Dacă premierul Victor Ponta a spus că nu va solicita un nou vot al UE pentru Schengen, președintele Traian Băsescu, ca de obicei deasupra politicienilor, a acordat deja un interviu pentru AP, unde a declarat că România “trebuie să facă mai mult spre a combate corupția dacă vrea să adere la Schengen” și a provocat clasa politică “să jertfească doi-trei oficiali corupți” ca să arate că e dornică să lucreze în folosul interesului național.