Iulian Stanciu, președinte, eMAG: Suntem o țară a contrastelor - populația României este răspândită de-a lungul tuturor celor patru revoluții industriale: avem și oameni care merg cu căruța și calul, și experți de clasă mondială în AI

♦ „În România, trebuie să suprainvestim în reducerea decalajelor actuale din raportul DESI. Dacă nu, aceste decalaje se vor lărgi și mai mult deoarece inteligența artificială generativă va accelera creșterea țărilor tehnologic avansate. Și acestea își vor dezvolta mai rapid economia digitală“.

Planurile de transformare digitală și de predare a competențelor digitale pe care le vor concepe autoritățile ar trebui să pornească de la realitatea că România este o țară în care foarte puțini cetățeni au competențe digitale elementare și în care pe de o parte încă avem oameni care merg cu calul și căruța și nu au niciun fel de abilități de a interacționa cu tehnologia, dar și experți de clasă mondială în tehnologia momentului – inteligența artificială. Planurile privind digitalizarea și educația trebuie să țină cont de toate categoriile de cetățeni și de gradul lor diferit de cunoștințe pentru a avea succes, a spus Iulian Stanciu, acționar monoritar și președinte al eMAG, unul dintre principalii jucători de pe piața de retail online din regiune, care a avut în anul fiscal 2023, încheiat la 31 martie, venituri de 2 mld. dolari.

„Putem spune că România este o țară a contrastelor. Viteză mare la internet broadband, procent mare de femei în IT, număr mare de absolvenți de IT, dar nivel scăzut de competențe digitale pentru populație și companii. Putem găsi de la oameni care merg cu căruța și calul, lucru care este, apropo, pitoresc, până la experți de clasă mondială în AI. Populația României este răspândită de-a lungul tuturor celor patru revoluții industriale – acesta este un adevăr și ar trebui să pornim de aici. Pentru a avea progres, avem nevoie de planuri de acțiune pentru toate categoriile“, a declarat Iulian Stanciu în cadrul evenimentului Romanian Digital Day, care a fost organizat la Bruxelles de europarlamentatul Victor Negrescu în parteneriat cu Politehnica din București.

Liderul eMAG a insistat în intervenția  sa asupra importanței economiei digitale, insistând asupra rolului jucat de aceasta în dezvoltarea economiei. „Cred că este important să întărim ideea economiei digitale și importanța economiei digitale în România și în Europa. PIB-ul în România a crescut de la 190 de miliarde de euro acum 10 ani la aproximativ 300 de miliarde de euro anul trecut, ceea ce reprezintă o creștere agregată de 4,6% pe parcursul celor 10 ani. 25% din această creștere provine din economia digitală, care acum reprezintă 18% din PIB-ul total al României. Pentru a vă oferi un context, există țări în Europa sau în lume unde economia digitală reprezintă până la 40% din PIB. Și economia digitală nu înseamnă doar software-ul și hardware-ul, sectorul IT&C.

Economia digitală are o parte din comerț, publicitate, sănătate, educație. Deci, economia digitală este peste tot. Comerțul electronic este unul dintre motoarele creșterii economice digitale. Partea de comerț electronic din totalul comerțului cu amănuntul în România este de 10%. Procentul este mai mic decât în Polonia, unde este 15%, sau Republica Cehă cu 17%, dar ușor în aceeași grupă cu Ungaria la 8% și Bulgaria la 9%. Deci, avem încă mult loc de creștere. Unele dintre elementele care susțin creșterea sunt bazate pe context, pe ce se întâmplă cu toată infrastructura digitală. Unele sunt lucruri pe care le putem schimba prin diferite acțiuni. Și știm ce este necesar pentru a crește. Trebuie să îmbunătățim metodele de livrare. Și am investit mult în dezvoltarea unei rețele de lockere. Avem aproape 5.000 în România. Avem aproape 1.000 în Ungaria, 500 în Bulgaria.“

„Comerțul electronic este direct legat de abilitățile digitale ale cetățenilor“, a subliniat Stanciu. „Dacă vorbim despre competențele digitale, ar trebui să ne uităm la ceea ce este important, conform DESI, Indexul Economiei și Societății Digitale realizat de Comisia Europeană. La utilizarea internetului în România, vedem o evoluție bună de la un procent 76% din populație în 2021 la 84% acum, față de media UE de 89%. Deci suntem destul de la egal la egal. Dar la competențele digitale de bază, aici este o problemă mare. Suntem constanți la un procent de 28% din populație care are are cel puțin competențe digitale de bază, procent care nu s-a schimbat de-a lungul anilor, în timp ce media UE este la 54% din populație. Și conform raportului din acest an al Comisiei Europene privind starea deceniului digital, România trebuie să rezolve acest decalaj.“

„Ținta UE pentru 2030, după cum s-a menționat anterior, este ca 80% din populație să ajungă să aibă măcar competențe digitale de bază. Situația din România reprezintă un risc pentru realizarea colectivă a țintei la nivelul UE. Deci, trebuie să accelerăm. La competențele digitale avansate, adică la competențele digitale care sunt peste nivelul elementar, avem un procent de 9% din populație, procent care de de asemenea nu a mai crescut, în timp ce media la nivelul UE este de 26% din populație. Și acest procent de 9% este același cu cota pe care o are comerțul electronic din totalul comerțului cu amănuntul. Deci, sunt doi indicatori corelați. Și procentul mediu de 26% din populație UE care are competențe digitale avansate (peste cele elementare) este aproape de cota pe care o are comerțul electronic în piețele occidentale.“

Ce a mai declarat Iulian Stanciu:

La specialiștii IT ca procentaj din populația activă, avem o creștere constantă. Avem acum 2,8% în 2023, comparativ cu media UE de 4,6%. Și ținta pentru 2030 este de 10%. Dar sunt optimist că putem ajunge acolo, pentru că la categoria absolvenți de TIC ne descurcăm foarte bine. România are, de asemenea, una dintre cele mai mari proporții de femei care sunt specialiști în IT  din UE, peste 25% și în creștere, ceea ce este foarte încurajator. Și acești indicatori arată că România este capabilă să genereze o educație superioară de calitate. Conform Comisiei Europene, România ar trebui să își intensifice semnificativ eforturile în domeniul competențelor digitale. În special, în România ar trebui să implice mai mult actorii privați, după cum s-a menționat, în dezvoltarea și livrarea politicilor pentru competențe digitale. Și ar trebui să acordăm o atenție specială întăririi eforturilor pentru îmbunătățirea și recalificarea competențelor, precum și pentru atragerea și păstrarea specialiștilor IT, deoarece dacă îi instruim și după aceea pleacă, nu avem niciun progres.

Și vom crește și mai mult pentru că putem livra mai repede, mai previzibil și putem fi mai aproape de orice client din țară, așa că mergem chiar și în mediul rural. În al doilea rând, cred că este vorba despre plată. Metodele de plată sunt importante, cum ar fi cele de tipul cumpără acum și plătește mai târziu, sau plata în patru sau 12 rate. Transferurile instant care sunt dezvoltate în unele țări din Europa și care câștigă rapid cotă de piață vor fi dezvoltate cu proiectul Ropay și în România. Și în al treilea rând, este vorba despre numărul de produse disponibile online. Dacă ne uităm, să zicem, acum 10 ani, aveam aproximativ 10.000 de produse disponibile. Acum avem 20 de milioane. Într-un centru comercial, un mall, poți găsi între 300.000 și 500.000 de produse. În Polonia sunt disponibile 200 de milioane de produse online. Deci, trebuie să dezvoltăm tehnologia și lucrurile pentru a ajunge acolo. Și, apropo de tehnologie, folosim inteligența artificială generativă.

Este un instrument excelent. Nu este o amenințare că va înlocui locurile de muncă, așa cum se vorbea de amenințarea roboților care vin în depozite înlocuind oamenii. Asta nu s-a întâmplat: numărul de persoane a din depozite a rămas același, dar productivitatea a crescut. Creșterea productivității înseamnă prețuri mai bune pentru consumatori, servicii mai bune, salarii mai mari pentru angajați și profitabilitate mai bună pentru companii. La fel se va întâmpla cu inteligența artificială generativă, care ne va ajuta chiar și în programare sau în alte domenii să creștem mai repede și să dezvoltăm noi modele de afaceri, să ne dezvoltăm mai rapid sau să fim mai productivi.

eMAG a crescut cu 17% de la an la an, în ciuda războaielor și incertitudinilor economice. Și acesta este rezultatul investițiilor pe care le-am făcut în construirea infrastructurii pentru comerțul electronic. Asta înseamnă depozite, livrare, plăți, selecția de produse, software. Acesta este rezultatul a 600 de milioane de euro investite în ultimii trei ani pentru a construi această infrastructură. Și suntem foarte optimiști în legătură cu viitorul, așa că putem vedea un potențial mare de creștere. După cum am spus, în România comerțul electronic are o cotă de 10% din totalul comerțului cu amănuntul, Polonia este la 15%, Republica Cehă la 17%, Marea Britanie este peste 20%, China este peste 30%.

Trebuie să identificăm cele mai mari decalaje. Trebuie să ne întărim acolo unde suntem buni, dar de asemenea trebuie să găsim cele mai bune exemple relevante ale țărilor UE care au reușit să își crească rapid competențele digitale în ultimii ani. Estonia este destul de frumoasă și inspirațională, dar dacă ne uităm la România, la complexitatea din România, cred că trebuie să luăm ca model Grecia. Ei au construit Biblia transformării digitale pentru 2020 – 2025 – acesta este numele documentului, a inițiativei guvernamentale privind digitalizarea. Este un document de 500 de pagini cu planuri de acțiuni, cu strategie, cu indicatori de performanță și o foaie de parcurs clară. Și acel document a început să dea rezultate. Grecia era pe ultimul loc în calasamentul DESI iar acum Grecia evoluează rapid. Ei au dezvoltat platforme naționale de instruire pentru cetățeni și afaceri. Au întărit educația digitală în școli, indiferent de profil. Practic, se asigură că toți cetățenii au acces la cunoștințele fundamentale necesare pentru a opera într-un mediu digital. Deci, nimeni nu este lăsat în urmă.

În România, trebuie să supra-investim în reducerea decalajelor actuale din raportul DESI. Dacă nu, aceste decalaje se vor lărgi și mai mult deoarece inteligența artificială generativă va accelera creșterea țărilor tehnologic avansate. Și acestea își vor dezvolta mai rapid economia digitală.

În România cred că avem ceea ce este necesar pentru a câștiga. Avem planuri ambițioase evidențiate de Ministrul Digitalizării. Avem fonduri UE. Avem oameni talentați. Cred că anul viitor vom avea alegeri și după aceea vom avea o fereastră clară pentru a executa și a progresa. Să ne uităm la numere și să stabilim DESI ca țintă pentru a evalua progresul.