Iulian Anghel, ZF: Un milion de tineri vor vota pentru prima dată în acest an. Este prima „generație” care nu a cunoscut altceva decât o Românie liberă, integrată în UE. Cu cine va vota?

Un milion de foști copii, născuți între 2002 și 2016, trecuți azi de vârsta majoratului, vor putea duminică să voteze, pentru prima dată, la europarlamentare și locale și apoi, în septembrie, pentru prezidențiale și, în iarnă, pentru legislative.

Nu-i putem numi, în mod clasic, „o generație” pentru că, tehnic, o generatie numără 30 de ani. Dar ei sunt copii care au deschis ochii pe o Românie integrată deja în UE si nu cunosc altceva din trecut decât din cărțile de istorie.

„Vor fi surprize”, crede Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice a Universității Bucuresti.

„Bătrânii” acestei „generații” aveau cinci ani când România a aderat la UE, iar „tinerii” un an. La cinci ani încă mergi la grădiniță iar la un an încă înveți să mergi. Abia după ani de școală începi să recunoști lucrurile din jurul tău, iar acești copii nu au cunoscut, practic, altceva decât o Românie integrată în UE.

Când, cei născuți în 2002, începeau să gângurească, pentru România anul însemna eliminarea vizelor către UE. Pentru cei născuți în 2006, aderarea fusese deja decisă.

Niciunul dintre acești copii nu a cunoscut tranziția dureroasă de la o economie planificată la economia de piață, experiență trăită de părinții lor, și niciunul nu a stat cu urechea lipită de radioul Gloria ca să afle de la Europa Liberă ce se întâmplă lângă ei, cum au facut bunicii lor. Ei sunt născuți într-o țară liberă, cu bunele și cu relele ei, dar liberă. Niciunul nu a fost obligat să treacă Dunărea înot ca să scape din infernul comunist și niciunul nu a fost obligat să se ascundă prin tiruri pentru a ajunge în Germania, cum des se întâmpla înainte de eliminarea vizelor, în 2002. Azi, când au trecut pragul spre maturitate și nu mai au nevoie de tutela părinților, pot merge, dacă au ceva bani puși deoparte, în orice colț al Europei. Pot merge la studii, dacă câștigă o bursă Erasmus studiază gratuit, pot merge la lucru, dacă găsesc ceva pe gustul lor sau nu au încotro. Dar nimeni nu-i împiedică să se miște liber.

Acest milion de tineri care nu au cunoscut altceva decât libertatea sunt chemați să voteze, pentru prima dată, în acest an. Desigur că toti cei născuți după 1990 au votat în libertate, dar pentru aceștia au existat constrângeri și temeri: în UE nu erau primiți, ca să obții o viză de Germania era mai dificil decât să obții azi o viză pentru SUA iar, ca să culegi căpșuni în Spania, stăteai o zi întreaga la rând în fața ambasadei și trebuia să treci printr-un interviu și să promiți că nu vei rămâne acolo după terminarea culesului. Azi, niciuna din acestea nu mai exista.

Sondajele de opinie din campanie nu înregistrează opțiunile de vot ale celor crescuți fără aceste constrângeri. Și atunci întrebarea este: ce va vota „generația UE”? Se întâlnește aici cererea cu oferta, aspirația unuia care votează pentru prima dată cu lista de vot unde trebuie să alegi pe ce nume pui ștampila?

Cristian Preda crede ca intrarea pe piață a noii cohorte de alegători va însemna o surpriză în alegerile din acest an. Preda, împreună cu Sorin Ioniță și Ciprian Mihali, toți trei experți în politică, au lansat, la salonul de carte Bookfest, săptămâna trecută, volumul “Ce vrem de la președintele țării? Ghid civic pentru alegătorii români” (Editura Humanitas).

„Democrațiile trăiesc atâta vreme cât exista optimiști”, spune Preda și adaugă: realitatea că o întreagă generație, care acum ajunge să voteze, a trait doar în Uniunea Europeană, a schimbat profund modul de a vedea lucrurile și modul de a vedea politica.

Sondajele nu înregistrează azi opțiunile celor care votează pentru prima dată, dar sondajele de după alegeri o fac. Lunea viitoare vom afla, așadar, cum au votat „bobocii” și vom putea intui aspirațiile generației lor. În UE, crește valul eurosceptic. În România ar fi culmea ca generația care nu a cunoscut altceva decât libertatea, să voteze împotriva ei.