Iulian Anghel, ZF: Bogatul oraș sărac. Bucureștiul (primaria generală) are nevoie de încă 3,5 mld. lei în 2026 doar pentru secțiunea de funcționare

♦ Bucureștiul este cel mai bogat oraș al României, cu un aport de 26% la formarea PIB-ul țării. Într-un top pentru Europa al „orașelor viitorului”, alcătuit de Financial Times, este situat pe poziția a noua ♦ Este, de asemenea, pe locul 99 (din 172 de metropole ale lumii) în raportul anual al Economist Intelligence Unit privind cele mai bune orașe în care să locuiești ♦ Și, totuși Primăria Generală a Municipiului București se plânge că nu are bani nici măcar pentru secțiunea de funcționare, pentru că de dezvoltare nici nu mai poate fi vorba.

Bucureștiul este, practic, o federație de orașe, cele șase sectoare funcționând ca entități separate, fiecare cu bugetul lui, cu primarul lui, cu consiliul lui, cu poliția lui locală, cu cantinele lui sociale. Luate împreună, sectoare Capitalei au mai mulți bani decât Primăria Generală.

Primăria Generală a Municipiului București are nevoie pentru 2026 de 8,5 mili­arde de lei, doar pentru secțiunea de funcționare, bani pe care nu-i are, spune proaspătul primar general Ciprian Ciucu. Nu că nu are bani pentru anul ce vine, dar nu are bani nici pentru a închide anul 2025.

„În acest moment, datoriile (și nu am luat în calcul luna decembrie a anului 2025) sunt de peste 2,1 miliarde de lei. Necesarul de finanțare calculat pentru 2026, pentru a plăti datoriile scadente și pentru funcționarea PMB și a instituțiilor subordonate, este de circa 8,5 miliarde de lei. Dacă vom primi ca până acum, raportat la bugetul anului curent, doar 50% din cotele guvernamentale, vom avea un buget de circa 5,1 miliarde de lei. Pe scurt, în anul 2026, dacă nu facem ceva rapid (schimbări în legea bugetului), ne vor lipsi circa 3,5 miliarde de lei. Suma este fa-bu-loa-să! Nu vreau să închid primăria la jumătatea anului!” spune primarul general al Capitalei care, duminică, i-a prezentat situația premierului Ilie Bolojan și ministrului finanțelor, Alexandru Nazare.

Ce vrea primarul să discute cu guvernul? În primul rând, cotele ce-i sunt alocate PMB prin transfer de la bugetul de stat.

Legea finanțelor publice locale este structurată, între altele, pe principiul solidarității: cine nu are, primește bani; cine are, dă bani. Astfel că Bucureștiul, deși încasează (prin ANAF) cele mai mari sume din TVA, de exemplu, primește doar puțin înapoi, pentru că e bogat.

Primește, în schimb, mai mult din impozitul pe venit (cam 4 mld. lei, anual) pentru că legea finanțelor publice locale este explicită în acest caz. Dar, în ultimii ani, a primit mai puțin și din această sursă. De-a lungul vremii, primarii Bucureștiului s-au plâns că guvernul nu le returnează pe cât ar trebui.

„În ultimii 3 ani, Primăriei Capitalei i-au fost luate peste 2 miliarde de lei prin reducerea, în anii 2024 și 2025, a cuantumului sumelor colectate din impozitul pe venit ce poate fi redistribuit către autoritățile locale, prin eliminarea unor categorii de venituri din formula de alocare (ex. impozitul pe venit din pensii). Acesti bani NU au mai ajuns in București, Guvernul i-a folosit pentru altceva; alocarea unor cote inferioare Primăriei Capitalei în raport cu primăriile sectoarelor, în timp ce PMB are responsabilitatea operării serviciilor mari de utilitate publică (termoficare și transport public)”, potrivit lui Ciucu.

Așadar, primăria generală este nemul­țumită și pentru că sectoarele primesc mai mult, deși primăriei generale îi revin cele mai grele cheltuieli – întreținerea marilor bulevarde, a conductelor magistrale, finanțarea spitalelor. Doar subvențiile pentru căldură și transport în comun costă PMB aproximativ 2,5 mld. lei, anual – adică jumătate din bugetul de venituri.

Fostul primar general, Nicușor Dan, a obținut, într-un referendum local, acordul bucureștenilor ca sumele acordate întregului București să fie gestionate și împărțite de PMB. Dar nu este suficient referendumul pentru ca măsura să fie și pusă în practică; trebuie un proiect de lege asumat de guvern și votat de Parlament, iar acest demers întârzie.

După întâlnirea cu premierul, primarul general a spus că a fost stabilit, pentru ca Termoenergetica (furnizorul de apă caldă și căldură pentru București) să nu intre în incapacitate de plată în ianuare, ca Guvernul să creeze un spațiu suplimentar pentru un împrumut. (Orice împrumut al administrației locale trebuie aprobat de Ministerul de Finanțe.) În plus, s-a discutat și despre un mecanism prin care PMB să preia Elcen (societatea care încălzește apa) pe parcursul anului viitor.

Ciucu detaliază situația bugetului Bucureștiului: „Partea proastă a fost că reducerea fondurilor care au revenit Bucureștiului s-a suprapus pe accentuarea găurilor bugetare ale STB (transportul în comun – n. red.) și Termoenergetica. Să vă dau două cifre pentru a înțelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Brașovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil! Am spus ieri ca datoria curentă a PMB este de peste 2,1 miliarde de lei (a PMB doar către aceste societăți plus altele, nu am mai adăugat și datoriile lor către furnizorii lor). Este, cu aproximație, suma lipsă care nu a mai ajuns la PMB din cauza unor decizii politice luate în ultimii trei ani de guvernele care s-au perindat”, a explicat Ciucu.