Iulian Anghel, ZF: Sunt de acum cinci ani la rând de când deficitul bugetar sare de 5% din PIB. Clasa politică din România crede că deficitele de 5-6%% din PIB sunt normale, în loc să le simtă ca pe o oroare, spun economiștii. Pentru că deficitele enorme se adaugă la datoria publică ce trebuie plătită

♦ Deficitul bugetar a fost în 2023 de 5,7% din PIB, un deficit enorm pe care România nu-l mai poate suporta.

Cu câteva sute de ani în urmă, în frumoasa și calda Grecie, navele Imperiului Britanic au intrat Mediterana, s-au apropiat de portul Pireu și au pus tunurile pe el: ne dați banii sau aleluia. Grecii împrumutaseră de la englezi sume mari de bani, dar, risipitori, i-au cheltuit și au intrat în faliment. Și, cum grecii nu aveau bani, englezii le-au luat frescele din templele din Atena pe care grecii le admiră azi la British Museum. Acum plâng după ele, dar istoria nu mai poate fi întoarsă.

Sunt patru, de acum cinci, ani în care deficitul bugetar al României sare de 5% din PIB. Este o îndatorare care va costa cumplit pentru viitor.

Politicienii cred că deficitele de 6% din PIB sunt normale, dar nu sunt. Ele sunt enorme de fapt, pentru că se adaugă la datoria publică, spune economistul Ionuț Dumitru. Potrivit datelor publicate de INS, România, veniturile au crescut în 2023 cu 13,3%, iar cheltuielile cu 13%. Avem, prin urmare, venituri mai mari în 2013 decât cheltuielile – e drept, aproape de nebăgat în seamă. Am avut, prin urmare, un deficit aproape identic cu cel din 2022 (5,76% din PIB în 2022 față de 5,68% în 2023). Dar deficitul se adaugă, an de an, la datoria publică, ce a depășit 50% din PIB.

Problema este a bugetului din 2023. Guvernul și-a propus cheltuieli mai mici și venituri mai mari. Și nu i-a ieșit.

Guvernul nu a reușit să țină creșterea cheltuielilor la 10% cum și-a propus la început de an 2023 și ele au crescut cu 13%, an/an. Și nici nu a reușit să ducă creșterea veniturilor la un 15% cum își propusese și care s-au rezumat la 13,3%. Prin urmare, ținta de deficit de 4,4% din PIB stabilită în legea bugetului pentru 2023 nu a putut fi atinsă. Rotunjind, deficitul a fost de 5,7% anul trecut, adică 90 de miliarde de lei (18 mld. euro).

Iar lucrurile ar fi fost mult mai rele în absența fondurilor Uniunii Europene, spune economistul Adrian Codirlașu.

Fără fondurile UE și doar judecând în baza veniturilor fiscale ale României, deficitul bugetar ar fi fost la 8,8% din PIB anul trecut.

Dar sunt și optimiști. Nu este un capăt de țară, chiar dacă deficitul este mai mult decât decât cel propus, spune economistul Laurian Lungu. Au fost crize peste crize, în ultimii ani și, iată, economiile merg.

„Că o fi o creștere de 0,6% în zona euro, cum se anticipează, că va fi un pic mai puțin, ei bine, economiile cresc și este important. Deficitul? România este în continuare capabilă să-l controleze”, spune Laurian Lungu.

Deficitul bugetar ar urma să fie în acest an de 5% din PIB, cum este el proiectat în legea bugetului. Dar, într-o lege identică, a fost proiectat la 4,4% din PIB, anul trecut. Așa că sunt multe necunoscute. Nu știm evoluțiile legate de noile măsuri fiscale intrate în vigoare la început de an, așa că nici impactul lor asupra bugetului.

„Nu este de râs, dar nici de plâns. Situația din 2023 este identică aproape cu cea din 2022. Este important că economia zonei euro nu scade. Nu crește exponențial, dar nu scade. Dacă crește cu 0,6%, cum arată prognozele, e o creștere. Nu crește mult, dar nu scade. La fel în cazul României. Economia crește. Cresc veniturile, cresc și cheltuielile. Nu este nicio temere aici. Economiile își revin, asta arată toate datele”, spune Laurian Lungu.