Italia negociază propriul PNRR de 200 de mld. euro, după ce a considerat anumite investiții „risipă de bani”. Italienii sunt îngrijorați că nu vor putea lua fondurile la timp. Situația este similară și în cazul României

Italia revizuiește modul în care va cheltui 200 de miliarde de euro din fondurile UE pentru redresarea Covid-19 (echivalentul PNRR), încercând să evite risipa de bani în proiecte inutile sau chiar mai rău, să nu cheltuiască banii la timp, scrie Financial Times.

„Este fundamental să folosim corect acești bani”, a declarat un înalt oficial italian pentru FT. „Aceasta este o oportunitate importantă pentru Europa și țara noastră.”

După ce a câștigat cea mai mare parte din fondurile UE pentru a redinamiza economiile după Covid, Italia s-a chinuit să găsească proiecte demne pe care să le poată executa până la termenul limită din iunie 2026. Spre comparație, România are o alocare din PNRR de 29 mld. euro.

Oficialul citat de FT a spus că Roma intenționează să prezinte Comisiei Europene un plan revizuit până la sfârșitul lunii iunie, după ce a renunțat deja la licitații de 148,5 milioane de euro pentru proiecte de stadioane din Florența și Veneția, în urma obiecțiilor de la Bruxelles.

De asemenea, România este în negocieri cu Uniunea Europeană pentru anumite reforme și investiții. Pe de-o parte, este nevoie să „taie” 2 mld. de euro din PNRR, ca urmare a creșterii economice peste așteptări și ep de altă parte trebuie să adauge 1,4 mld. de euro prin artera PNRR RepowerEU, pentru independența energetică. În aceeași vreme, guvernul încearcă să negocieze și unele reforme, printre care reforma pensiilor, mai exact să ajungă cu cheltuiala de pensii la 9,4% din PIB. În 2022, cheltuiala cu pensiile a fost de 12,2 din PIB, fără pensiile militare.

Planul actual al Italiei include investiții de 25 de miliarde de euro pentru liniile de cale ferată, 15 miliarde de euro pentru noi clinici de sănătate și alte infrastructuri medicale, 4,3 miliarde de euro pentru înlocuirea conductelor de apă cu scurgeri și dezvoltarea capacității de stocare a apei și alte miliarde pentru a construi creșe, moderniza școli și întineri orașul în degradare.

Dar o mare parte din bani sunt direcționați și către municipalitățile italiene – unele dintre ele au propriile idei despre cum să cheltuiască banii în numele reînnoirii urbane și al incluziunii sociale.

Membrii guvernului lui Meloni au condamnat în mod privat calitatea proiectelor municipale propuse, multe dintre acestea putând fi acum reconsiderate.

În Foligno, un oraș mic din centrul Italiei, cu 55.000 de locuitori, primarul Stefano Zuccarini intenționează să folosească 1 milion de euro pentru a construi o nouă unitate de sănătate alimentată cu energie solară pentru câini și pisici fără stăpân.

„Vom asigura sănătatea și o calitate mult mai ridicată a vieții animalelor”, a spus Zuccarini, a cărui platformă pentru campania electorală din 2019 a inclus angajamente privind bunăstarea și protecția animalelor. „Vrem să ne tratăm bine animalele – asigurându-ne că au o viață decentă și o îngrijire adecvată.”

Orașul sicilian Marsala vrea să cheltuiască 800.000 de euro pentru a finaliza o pistă de curse de cai care a fost începută în urmă cu 30 de ani și nu a fost niciodată finalizată. Macerata din centrul Italiei, care se află la doar 315 de metri deasupra nivelului mării, a luat în considerare construirea unei pârtii de schi artificiale, dar a abandonat ideea după un protest local. Cavriglia din Toscana a alocat 4 milioane de euro pentru renovarea terenului de golf local.

Partea Italiei din granturile și împrumuturile din fondul de redresare ar trebui să fie utilizată pentru a-și consolida infrastructura, a reduce inegalitatea socială și a crește traiectoria de creștere pe termen lung a țării pentru a-și face datoria mai sustenabilă.

Dar potențiala risipă nu este singura preocupare a Romei. Raffaele Fitto, ministrul de cabinet însărcinat cu supravegherea programului, a avertizat că Italia va avea dificultăți să-și folosească toate fondurile alocate până la termenul limită din iunie 2026, fără modificări majore. De exemplu, el a remarcat că Italia va rata probabil obiectivul de 30 iunie de a finaliza licitația pentru noi facilități de îngrijire a copiilor în valoare de 4 miliarde de euro.

Cu birocrația sa labirintică și capacitatea administrativă locală slabă, Italia s-a luptat istoric să folosească banii de la Bruxelles, cheltuind doar 34% din cele 126 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE pe care le-a avut la dispoziție în perioada 2014-2020, mai notează sursa citată.  Spre comparație, rata de absorbție efectivă din România, adică sumele rambursate de UE, a fost de 62% la finalul primului trimestru din 2023, pe același cadru financiar multi anual de care vorbește și Financial Times.