IT-ul și centrele de servicii au avut cea mai mare pondere în creșterea economică pe S1, urmate de construcții pe baza fondurilor UE

♦ Ce spun economiștii-șefi ai celor mai mari bănci din România: investițiile din fonduri UE au pus umărul la creșterea economică din prima jumătate din 2023 ♦ Ionuț Dumitru, Raiffeisen: România ar putea fi ca Polonia în criza anterioară, care a evitat recesiunea datorită fondurilor europene.

Economia României a încetinit în prima jumătate din 2023, așa cum arată datele Institutului Național de Statistică (INS), dar și prognozele analiștilor financiari. Chiar dacă frâna a fost mai puternică decât așteptările, economia României este printre puținele din regiunea României care înregistrează creștere.

„Citirea cifrelor PIB arată că economia românească crește pe investiții în infrastructură din fonduri europene. Rețeta a mai fost utilizată de Polonia în precedenta criză financiară. Toate statele din jur erau în recesiune, dar Polonia nu a avut. Avem și noi această șansă, dacă facem consolidare fiscală și menținem absorbția de fonduri europene”, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal.

Consumul, care înseamnă 80% din economie, a încetinit vizibil și, în al doilea trimestru față de primul trimestru, chiar a scăzut, ceea ce a făcut ca economia să meargă cu piciorul pe frână. Valentin Tătaru, economistul-șef pe România al ING, remarcă încetinirea ritmului de creștere economică, dar și aportul investițiilor la menținerea economiei pe linia de plutire.

„Descompunerea PIB-ului trimestrului al doilea arată că activitatea investițională puternică – cel mai probabil în proiecte de inginerie civilă, așa cum indică datele de construcții de înaltă frecvență – menține economia pe linia de plutire. Cu toate acestea, încetinirea cererii private, o scădere a consumului public și o perspectivă externă tot mai slabă își spun cuvântul asupra creșterii. Prin urmare, în al doilea trimestru, investițiile au constituit cea mai mare parte a contribuției la creștere, depășind consumul privat”, este de părere el.

Și economiștii de la BCR, a doua cea mai mare bancă din România, subliniază aportul investițiilor la creșterea economică din România și, de asemenea, sunt de părere că investițiile vor continua: „Ne așteptăm ca investițiile să continue să susțină semnificativ creșterea PIB-ului în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce consumul gospodăriilor ar trebui să contribuie mai puțin la creștere în comparație cu anul 2022. De asemenea, ne așteptăm la o surpriză pozitivă din partea sectorului agricol în trimestrul următor.”

Analiștii financiari se așteaptă ca economia să prindă puțină vitează în a doua parte din 2023, datorită evoluției agriculturii. 2023 nu este un an excepțional pentru agricultură, dar pentru că 2022 a fost foarte prost, creșterea anuală a agriculturii din 2023 va trage în sus și economia.

Industria, care face 22-25% din PIB, în funcție de cum a evoluat, scade și merge către al cincilea an de contracție. De asemenea, intermedierile financiare – sectorul bancar în cea mai mare parte și asigurările au bătut pasul pe loc. Pe de altă parte, IT-ul și serviciile conexe cresc susținut. Tehnologia informației, comuni­cațiile și serviciile de suport au ajuns la 15% din economie și suflă în ceafă industriei sau comerțului. Împreună, practic, au adus 0,8 puncte procentuale, adică aproape jumătate din creșterea economică de 1,7%.