IT-lionarii 2.0: cum a făcut bani noua generație de milionari

SETA, o aplicație multiplatformă pentru fermieri destinată comercializării de produse agricole; eHonk, aplicația care te anunță atunci când s-a întors cel al cărui mașină ai blocat-o; o brățară inteligentă care îți spune când ai uitat să îți iei medicamentele; o priză la fel de ageră care să îți trimită mesaje când ai uitat fierul de călcat în priză; Wabbit, rețeaua socială care să te ajute să îți înfrângi timiditatea chiar și în metrou. Am enumerat doar câteva dintre ideile celor 150 de tineri pe care i-am întâlnit în cadrul hackatonului (maratonului de programare) Innovation Labs 2.0 realizat sub coordonarea asociațiilor care încurajează antreprenoriatul în IT&C TechLounge și TechSoup.

O dimineață de duminică, în urmă cu două săptămâni, i-a găsit pe tinerii de la hackaton cu laptopurile în brațe, pe canapelele din Biblioteca Centrală a Universității Politehnice din București, codând pentru ca ideea lor să se transforme într-o afacere. Dintre cele 50 de idei înscrise, 16 au trecut în etapa următoare a proiectului și, potrivit lui Andrei Pitiș, unul dintre mentorii incluși în program și președinte al ANIS, doar un număr de trei-patru vor reuși cu adevărat să devină antreprenori.

Modul cum se desfășoară Innovation Labs este o oglindă a distribuției programatorilor din țară: dintre cei circa 100.000 de programatori existenți în piață, un număr extrem de mic au reușit să își construiască o afacere autohtonă de succes. Din punctul de vedere al lui Pitiș, succesul în domeniu se definește prin bifarea a patru criterii: ideea propriu-zisă, echipa, conceptul și planul de execuție. În prezent, explică Pitiș, există o delimitare clară între cele două lumi, a mediului de afaceri și a programatorilor: „Fiecare e în cutia lui, fie fac ceva tehnic, nu înțeleg afacerile și vor să schimbe lumea – cum a fost cazul Twitter de pildă, care nu a făcut niciun ban – , fie sunt cei din mediul de business care au idei și abilități de marketing, dar nu găsesc programatori; cele două tabere vorbesc limbi diferite – pe programatori îi interesează dacă este o «chestie cool», nu dacă este un business cool și dacă fac ei un business cool”.

În prezent, după dezvoltarea de site-uri și de aplicații, un nou trend în care se vor dezvolta afacerile din zona IT, chiar și cele autohtone, este partea de „wearables”, dezvoltarea de hardware. „Dar, fie că sunt site-uri, fie că sunt wearables, piața asta de IT are foarte multe bule și doar puțini reușesc.”

Ioana Petrescu, fost consilier al prim-ministrului și parte a juriului de la hackaton, observa că „din fericire, aceștia nu au nevoie de un capital foarte mare, un SRL-D sau beneficiile oferite pentru studenții care deschid firme fiind câteva dintre lucrurile care i-ar putea ajuta”.

De asemenea, Petrescu, în prezent ministrul Finanțelor, a mai observat că, deși avem nevoie de multinaționale pentru locurile de muncă pe care le creează, există dezavantajul că acestea direcționează o parte din impozite și profituri în afara țării, de aceea există necesitatea cultivării antreprenoriatului și a mărcilor românești din domeniu.

Pentru Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii din București, nu capitalul reprezintă principala problemă, ci locul în care se duce „creativitatea și unde este designul produsului. Firme precum UberVU, care fac outsourcing pe partea de business în țări precum Anglia, Statele Unite și au angajați acolo, coodonează construirea produsului, cum acesta se dezvoltă, este stabilit de o echipă din România, iar aceste joburi sunt și mai bine plătite și permit o dezvoltare de capital mult mai mare”.

În plus, odată ce tinerii aceștia își fac o firmă, vor dezvolta și departamente de marketing, vânzări, ajutând astfel și la dezvoltarea domeniilor conexe. „Când ai un produs aici, ai controlul asupra tuturor etapelor de viață ale acestui produs. Spre exemplu, avem o industrie de marketing spectaculoasă pe care o vom pune în valoare în timp ce construim produse românești.”

Ce îi trebuie unei idei din IT ca să se transforme într-o idee de milioane? „Sunt multe ingrediente, dar cei mai importanți sunt oamenii din spatele lor; noi creăm niște competențe pe care nu le cultivăm suficient de mult în învățământul formal, cum ar fi perseverența, curiozitatea și, foarte important, importanța eșecului, pentru că, din păcate, în România avem o condamnare radicală a acestuia, iar oamenii ajung să nu mai aibă curajul să încerce, de frica de a nu eșua. Iar în IT, unde nu există un capital atât de mare, un număr de eșecuri te pot pune pe drumul spre ideea de milioane de euro”, apreciază Răzvan Rughiniș.

În ce privește cererea acută de programatori de pe piață, Rughiniș nu pune problema creșterii numărului acestora, ci a direcționării lor din zona de produse gândite de altcineva într-o zonă de creativitate, în care conceptul produsului să fie dezvoltat aici. „Nu este neapărat un joc al numerelor, nu ne propunem să atragem milioane de noi angajați în zona IT, cât mai ales migrarea interesului spre zona în care să îți asumi niște incertitudini, în care îți pui întrebări, în care experimentezi. Sunt lecții extrem de importante, pe care, din păcate, nu cred că e ușor să le înveți.”