Israelul intră în lupta pentru românii care aleg să se trateze la Viena

BUSINESS MAGAZIN RIDICA ÎN VARA ACESTUI AN O ÎNTREBARE MENITĂ SĂ SURPRINDĂ UNA DINTRE TENDINȚELE CARE SE REMARCĂ ÎN PIAȚA SERVICIILOR MEDICALE: tot mai mulți dintre pacienții cu o situație financiară foarte bună aleg să se trateze în străinătate în loc să apeleze la alternativa creată în ultimii doi-trei ani, cea a spitalelor private din Capitală. La acea vreme, vocile chestionate vorbeau de zeci de mii de cazuri de acest fel și de o valoare de milioane de euro, dar nu peste o sută, cheltuite pentru tratamentele din clinicile din afara granițelor. Cum piața serviciilor medicale private din România ajunge la circa jumătate de miliard de euro pe an, cincimea pierdută de rețelele autohtone e o felie pe care se bat mulți. Nume precum AKH din Viena sau Anadolu și Acibadem din Turcia au trecut chiar și pe la urechile celor care nu și-ar permite vreodată să se trateze acolo, mai ales pe seama persoanelor publice apărute în presă ca tratându-se în acele spitale. De ceva vreme, concurența pentru spitalele menționate anterior nu mai vine doar de la București, ci și din Orientul Mijlociu.

“Ajungi mai repede de la Tel Aviv decât la Brașov”, spune Ronit Zilberman, directorul general al Romed, încercând să explice că, deși pare departe, Israelul are zboruri directe operate de TAROM care exclud din start un eventual dezavantaj legat de transport. De profesie farmacist, Zilberman a plecat din România în Israel în anii ’70. După ce businessul său format din trei farmacii a fost pus în umbră de concurența venită de la lanțurile venite din statele vestice a decis să lucreze pentru un importator de medicamente și, în paralel, să dezvolte o afacere pe seama turismului medical. Era 2006 când a început să atace piața românească – “era normal să încep cu ce cunoșteam”, în timp ce piața israeliană se adresa mai ales statelor fostei URSS – Rusia, Ucraina, Belarus și țările de la Marea Caspică. De fapt, 70% din cei 30-40.000 de bolnavi care ajung în Israel cu scopul de a se trata provin de acolo. Motivul este că nivelul este unul identic cu cel american – “ai SUA la două ore de zbor”, atât tehnologia, cât și competența personalului. “Orice aparat care iese pe piață e în spitalele din Israel a doua zi. Asta în timp ce costurile sunt cu până la jumătate mai mici față de prețul mediu din Europa de Vest, dar similare celor din mediul privat din România”, explică Zilberman. Peste trei sferturi din cei care ajung în Israel o fac pentru oncologie și radiologie, specialitățile medicale de top pe care se axează în mare parte clinicile de acolo, însă și ramurile chirugicale complicate – neurochirurgie, cardio și pediatrie – sunt căutate.

În mare parte, unitățile spitalicești din Israel sunt deținute de stat – peste trei sferturi – iar farmacista vorbește despre atenția pe care o acordă statul sistemului sanitar. În medie, sub 10% din pacienții tratați anual într-un spital israelian sunt străini, tocmai pentru ca turismul medical să nu îi priveze pe localnici de accesul la servicii medicale. “Regula e ca pacienții să fie luați din aeroport și duși direct la profesorul cu care au programată consultația”, spune Zilberman, care, dincolo de pacienții români, se ocupă de turism medical și în Albania. Admite că 80.000 de pacienți români se tratează în Europa de Vest, din care un număr de ordinul sutelor aleg Israelul. Spitalele de la Tel Aviv îi atrag și pe pacienții care vor să ia parte la studiile clinice ale companiilor farmaceutice, de regulă cei aflați în stadii avansate ale bolii și care nu răspund la tratamentele convenționale sau nu au posibilitatea financiară să se trateze.

“E mai greu să vinzi Israelul decât Austria sau Germania pentru că românii sunt orientați către vest. Accesul acolo e mai ușor chiar cu mașina, iar mulți au prieteni acolo. Dacă gândești out-of-the box, îți dai seama că la Tel Aviv e mai ieftin și ai parte de aceleași servicii”, explică Zilberman. Formalitățile legate de accesul pentru tratament într-un stat ca Israel sunt similare ca cele din Uniunea Europeană, astfel că accesul e permis cu pașaport timp de 90 de zile. Farmacista spune că în câțiva ani numărul celor care vor adăuga Orientul Mijlociu pe harta locurilor în care se tratează va ajunge la mii și nu exclude să aducă și israelieni la București pentru spitalizare în anii următori, pe seama potențialului medicilor înalt calificați care profesează în România. Recent, omul de afaceri Eli Davidai, cunoscut pentru aducerea pe piața locală a unor branduri ca Pepsi și Burger King, anunța că va finanța câte șase medici rezidenți români pentru a-i trimite la specializare în spitalele de top din Israel, în 2012 și 2013, urmând ca mai apoi ei să profeseze în spitalele românești.

SPERANȚA DE VIAȚĂ DIN ISRAEL, una dintre cele mai ridicate la nivel mondial, de peste 80 de ani, are de-a face, dincolo de aspecte legate de stilul de viață, și cu un sistem sanitar performant. Câtă vreme concurența determină prețuri mai competitive pe plan european, intrarea Israelului în focusul pacienților de pe bătrânul continent este firească. Deși mică în ecuația cifrelor, România e o piață pe care spitalele străine pariază, având drept sprijin sistemul de stat învechit și un sistem privat care încă acoperă destul de puțin față de necesarul cerut în piață.