Iranul, trecut glorios, prezent în flăcări, viitor incert. Iranul, o țară muntoasă, are o rețea de autostrăzi de aproape 25.000 de km. Prima a fost inaugurată în 1966. România are 1.400 de km de autostradă. A1 a fost dată în folosință în 1972
Pe 2 aprilie, armata SUA a bombardat podul B1 de pe Autostrada de Nord din Karaj, distrugându-l parțial. Podul este emblematic pentru infrastructura rutieră iraniană, fiind considerat cel mai înalt din Orientul Mijlociu – are 138 de metri înalțime (și 1 km lungime).
Pe 2 aprilie, armata SUA a bombardat podul B1 de pe Autostrada de Nord din Karaj, distrugându-l parțial. Podul este emblematic pentru infrastructura rutieră iraniană, fiind considerat cel mai înalt din Orientul Mijlociu – are 138 de metri înalțime (și 1 km lungime).
Autostrada aceea în sine, de fapt o centură, este de importanță strategică deoarece are rolul de a depresuriza traficul spre și dinspre cel mai mare oraș din Iran, capitala Teheran.
Guvernele iraniene, în special cele de după Revoluția Islamică din 1979, au considerat că pentru Iran este de importanță strategică să aibă o rețea vastă de drumuri și mai ales autostrăzi. Țara este muntoasă, cu pustietăți întinse, cu un teritoriu vast – de peste patru ori mai mare decât Germania – iar distanțele dintre comunități sunt adesea de ordinul sutelor de kilometri.
De aceea, drumurile funcționale sunt vitale pentru coeziunea economică și socială a țării. Iranul are în prezent o rețea de autostrăzi de aproape 25.000 de km. Dacă se adaugă și drumurile principale, lungimea crește la 50.000 de km.
De asemenea, înainte de război erau în construcție circa 7.100 de km de autostradă și drumuri principale, din care 1.040 de km de autostradă. Alte mii de km erau în diverse stadii de planificare. Spre comparație, lungimea autostrăzilor și drumurilor expres funcționale din România depășește cu puțin 1.400 km.
În Iran, povestea autostrăzilor începe cu autostrada Teheran-Karaj, sau Autostrada 2.
Inaugurată în 1966, înainte de Revoluția Islamică, aceasta a avut inițial 42 de km și continuă să fie cel mai aglomerat drum din Iran deoarece face legătura între Teheran și mai multe zone industriale. O etapă importantă în dezvoltarea rețelei de autostrăzi a început în 1992, când guvernul de atunci, având în vedere nevoia economiei de drumuri directe și rapide, dar și incapacitatea sectorului privat de a se angaja la astfel de proiecte și resursele limitate ale statului, a decis ca drumurile mari deja existente să fie transformate în autostrăzi prin adăugarea de benzi de circulație. În prezent, în Iran se poate face legătura pe autostradă între Marea Caspică și Golful Persic. Între timp, autoritățile iraniene au început reconstrucția podului B1, parte a autostrăzii istorice extinse Teheran-Karaj.