Iranul, trecut glorios, prezent în flăcări, viitor incert. Înainte de război, Iranul avea deja o platformă națională de inteligență artificială, dezvoltată cu resurse interne și destinată medicinei, transportului și educației
În ultimii ani, fostul lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, a pus accent pe importanța revoluției inteligenței artificiale și pe nevoia ca țara sa să intre în cursa AI urgent și cu o strategie bine pusă la punct.
În ultimii ani, fostul lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, a pus accent pe importanța revoluției inteligenței artificiale și pe nevoia ca țara sa să intre în cursa AI urgent și cu o strategie bine pusă la punct.
Încă din 2021 el a descris AI ca o „chestiune importantă și de viitor care va juca un rol important în administrarea lumii“ și a cerut ca Iranul să devină una din primele zece țări în domeniu.
În august 2024, a cerut ca Iranul să „stăpânească“ și să „dezvolte adâncile și diversele straturi ale tehnologiei AI“ și a avertizat că un organism de supraveghere globală ar putea reglementa utilizarea acestei tehnologii în viitor.
Astfel, Khamenei a făcut din dezvoltarea inteligenței artificiale de către Iran o directivă personală, iar rezultatul este că țara a intrat cu viteză în cursa globală.
Liderul suprem a murit în bombardamentele israeliene asupra Teheranului din februarie. Înainte de războiul cu Israel și SUA, Iranul ajunsese pe locul 13 într-un clasament al țărilor lumii producătoare de AI realizat de revista Nature, plasându-se mai sus față de state precum Rusia și Brazilia.
Tot înainte de război Iranul avea oficial 19 centre de date, esențiale pentru dezvoltarea inteligenței electronice. În 2025, autoritățile iraniene au prezentat prototipul platformei naționale pentru inteligență artificială, rezultatul cooperării cu una dintre cele mai mari universități din Teheran.
Platforma a fost proiectată să funcționeze cu modele mari de limbaj autohtone și să rămână funcțională chiar și când este întrerupt accesul la internet. Versiunea finală urma să fie lansată în martie anul acesta.
Proiectul, care a implicat 100 de cercetători și experți și cel mai probabil colaborare cu companii chineze, a fost descris ca o mutare strategică în războiul global al algoritmilor și procesoarelor.
Platforma ar avea ca avantaje natura open-source și faptul că utiliza rețele iraniene, ceea ce ar însemna independență în contextul sancțiunilor americane. Ea ar fi folosită în domeniul medicinei, transportului și educației și ar reduce dependența de sistemele occidentale.
Ambiția declarată a lui Khamenei de a aduce Iranul în topul țărilor care controlează AI a inițiat o serie de activități conduse de guvern pentru a dezvolta și implementa o strategie națională și un ecosistem tehnologic care să se alinieze cu intenția liderului suprem.
A fost creată o foaie de parcurs națională pentru inteligența artificială, care a evaluat „documentele strategice“ în domeniu din 23 de țări și a fost dezvoltat un plan pentru a realiza obiectivul lui Khamenei până în 2032.
Obiectivele foii de parcurs erau de a realiza „80% din cercetare pentru a satisface nevoile țării, grad de utilizare a AI de 45% în industrii, investiții de 8 miliarde de dolari în inteligență artificială și o pondere de 12% a sectorului AI în PIB“.
Documentul conținea paisprezece „macropolitici“, 47 de „micropolitici“, 39 de „acțiuni generale“ și 155 de „proiecte și activități“. Conform foii de parcurs, până în anul persan 1410 (care începe din martie 2031), Iranul ar fi trebuit să instruiască 600.000 de experți în domeniul inteligenței artificiale pentru a îndeplini aceste obiective.