Ionuț Măstăcăneanu și Marius Costea, KPMG în România: Guvernul a decis majorarea impozitului pe dividende. La ce ne putem aștepta

Cota de impozit pe dividende va crește, conform celor mai recente modificări la Codul Fiscal, de la cinci la 8%, măsura urmând a se aplica pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2023. Astfel, deși România va deveni mai puțin atractivă în ochii investitorilor decât Ungaria, Estonia sau Bulgaria, de pildă, își va păstra, totuși, competitivitatea, dat fiind faptul că noua cotă se află sub cele ale multor țări din zonă – în această categorie intrând Croația, Serbia sau Polonia. În plus, cum scutirea de impozit pentru beneficiarii persoane juridice cu dețineri minime de 10% din titlurile de participare pentru cel puțin un an se menține, am putea asista la majorarea unor participații mici peste plafonul de 10%, pentru a nu li se reține impozit pe dividende. Dar să vedem ce alte implicații mai are decizia Guvernului.

DECAPITALIZAREA COMPANIILOR. Măsura de creștere a nivelului impozitului ar putea determina agenții economici să ia decizia distribuirii dividendelor în cursul acestui an, pentru a se bucura de cota de 5%.

Cu alte cuvinte, deși atunci când a fost anunțată decizia se vorbea tocmai despre încurajarea utilizării profiturilor pentru investiții și descurajarea distribuirii lor, oarecum în completarea măsurii de acordare a deducerilor la impozitul pe profit pentru creșterile de capital, nu excludem ca, de fapt, să asistăm la o decapitalizare a companiilor românești cu profituri nedistribuite, inclusiv din anii precedenți, dacă acționarii vor hotărî să profite de cota de 5%.

ÎNTĂRIREA PARTICIPAȚIILOR MICI. Așa cum arătam, se menține scutirea de impozit pentru beneficiarii – persoane juridice (române sau rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori într-un stat membru al Spațiului Economic European, altul decât statele membre ale Uniunii Europene – Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei), condiția fiind aceea de a deține minim 10% din titlurile de participare, pentru minim un an (implementarea Directivei europene Mamă-Filială).  Prin urmare, nu este exclus ca unii investitori să ia in considerare, acolo unde este posibil, creșterea sau consolidarea participațiilor mici dincolo de plafonul impus de 10%, pentru a preveni reținerea impozitului pe dividende de 8%.

OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE REZIDENȚĂ FISCALĂ. Nerezidenții din anumite țări cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri vor trebui sa prezinte certificatul de rezidență fiscală pentru a se bucura de cota mai mică de impozit. Actul este, practic, dovada că firma nerezidentă este plătitoare de impozit la ea în țară și, astfel, poate beneficia de cota de impozit mai redusă prevăzută de convenția aplicabilăPână în prezent, la o analiză sumară, doar șase astfel de convenții (dintre care le amintim pe cele cu Irlanda, China și Cipru) prevedeau o cota de impozit pe dividende mai mică de 5%. Pe de altă parte, ca urmare a creșterii cotei de impozit la 8%, considerăm că vor deveni relevante alte 13 convenții, ce prevăd cote de impozit între 5% și 8%.  În această situație s-ar afla cele încheiate cu Austria, Italia și Spania.

POTENȚIALA REORIENTARE A FONDURILOR DE PENSII. Odată cu creșterea nivelului de impozitare a dividendelor, nu excludem migrarea fondurilor de pensii către alte investiții (titluri de stat, de exemplu), dacă ne gândim că un impozit de 8% le-ar putea diminua randamentul. O astfel de diminuare a randamentului ar afecta, însă, participanții la aceste fonduri. Afectate ar putea fi atât fondurile din Pilonul III, cât și, mai cu seamă, cele din Pilonul II. Mai mult, fondurile de pensii din UE au investiții pe piața noastră de capital. Un alt efect nedorit pentru piața din România ar putea veni din reorientarea lor către alte piețe, ca urmare a impozitării dividendelor primite de la societățile românești.  

În concluzie, deși, la o primă vedere, nu s-ar putea vorbi despre aspecte care să afecteze covârșitor economia, doar timpul ne va arăta toate implicațiile, având în vedere că anumite efecte s-ar putea face resimțite, așa cum am arătat și mai sus, într-un orizont de timp mai îndelungat.

Opinie realizată de Măstăcăneanu Ionuț – Director, Tax, KPMG în România și Marius Costea – Associate Director, Tax, KPMG în România