Ionuț Gherle, CEO, UCMS by AROBS: Ce voiam să fiu, ce am ajuns!
În perioada verii, Business MAGAZIN i-a trimis pe executivii din România într-o călătorie în timp și i-a provocat la un exercițiu de imaginație. I-am întrebat ce își doreau să devină în copilărie/adolescență și cum cred că ar fi fost viața…
În perioada verii, Business MAGAZIN i-a trimis pe executivii din România într-o călătorie în timp și i-a provocat la un exercițiu de imaginație. I-am întrebat ce își doreau să devină în copilărie/adolescență și cum cred că ar fi fost viața lor într-o astfel de ipostază. Redăm, în edițiile ce urmează ale revistei, răspunsurile ce continuă să vină pe adresa redacției.
„Eu am început să joc tenis de pe la 6-7 ani și am practicat acest sport timp de 5 ani. Jucam destul de bine, îmi plăcea foarte mult, iar când țineam racheta în mână mă simțeam puternic, simțeam că pot să cuceresc lumea. Era și perioada în care în top erau Andre Agassi și Pete Sampras, iar eu îi admiram foarte mult, visam ca într-o zi să ajung acolo, cu ei, să îi cunosc și, de ce nu, să ne confruntăm la un meci. Mă duceam la turnee în alte județe apropiate de Cluj, în care tatăl meu își făcea delegații. Mergeam în Maramureș, Satu Mare, Alba, Sălaj, Bistrița Năsăud, dar mai departe nu. Tatăl meu m-a susținut așa cum a putut și așa cum a știut, a făcut toate eforturile ca eu să am parte de asta, dar pentru a face performanță, trebuia să intri în competiții în București, în sudul țării, în general și, evident, în străinătate. Atunci nu erau cele mai bune vremuri și nici eu nu provin dintr-o familie care se „scălda în bani”.
Iar tenisul, mai ales dacă vrei sa faci performanță, este un sport scump, nu aveam condițiile financiare necesare, așa că împreună cu tatăl meu am decis să schimb sportul și m-am îndreptat spre fotbal. Însă nu am renunțat definitiv. Joc și acum săptămânal și, uneori, mai particip și la turnee pentru amatori. De asemenea, în continuare am visuri legate de tenis. Primul ar fi să dețin o bază sportivă micuță de tenis, iar celălalt ar fi ca unul dintre copiii mei să meargă în zona aceasta și să pot să îl susțin. Dacă aș fi continuat pe această linie, cu siguranță nu aș fi putut să mă ocup pe cât mi-aș fi dorit de familia mea. Nici nu știu dacă aș fi fost suficient de bun încât să fac o carieră din asta. Însă un vis neîndeplinit de multe ori e înlocuit cu altul. Iar acum nu aș putea să mă văd făcând altceva, nu m-aș vedea activând în alt domeniu. UCMS by AROBS a devenit mai mult decât un loc de muncă, iar împreună cu echipa mea simt că fac ceva care are un impact real asupra societății, deoarece ajutăm companiile să facă tot mai mulți pași spre digitalizare.”