Ion Sterian, Transgaz: O țară fără producție este o țară fără viitor. Mai întâi hai să ne racordăm noi localitățile la gaze, să nu se mai încălzească lumea cu lemne, și apoi vorbim de hidrogen

♦ Transgaz a semnat 110 contracte de racordare pentru localități din diferite județe și 26 de contracte cu consumatori industriali care împreună vor genera un consum de 11,6 miliarde de metri cubi, etapizat ♦ Pe lista consumatorilor se află și Azomureș, dar și viitoarele centrale pe gaze care vor fi puse în funcțiune ♦ Practic și cu gazul din Marea Neagră, cu producția din Neptun Deep estimată pentru anul 2027, România tot va avea nevoie de importuri.

Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazului natural, a încheiat 110 con­tracte de racordare cu comune și orașe din mai multe județe și 26 de contracte cu diferiți consumatori industriali. Potrivit cererilor depuse, cele 110 contracte de racordare corespund unui debit anual de 3,6 miliarde de metri cubi pe an, iar cele 26 de societăți comerciale vor avea nevoie de 7,98  mi­liarde de metri cubi pe an, etapizat, în funcție de punerile în funcțiune. În acest moment, consumul de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi, astfel că pe termen lung, în baza contractelor semnate de Transgaz, există oportunitatea dublării cererii interne.

„Nu ne ajung gazele din Marea Neagră pentru consumul intern la orizontul anului 2027-2028. OMV Petrom și Romgaz sunt în grafic cu proiectul Neptun din Marea Neagră, lucrăm împreună, avem dese întâlniri“, a spus Ion Sterian, directorul general al Transgaz, în cadrul intervenției sale de la ZF Power Summit 2024, eveniment care a avut loc în perioada 27-29 februarie în București. La finalul săptămânii trecute, Transgaz a anunțat lista de contracte de racordare care practic ar putea dubla consumul de gaze al României până la finalul acestei decade.

„Consumul de gaze al României este de circa 10,5 miliarde de metri cubi. La Mintia, în 2026, se va pune în funcțiune o centrală pe gaze de 1.700 MW. Aici este un consum de 2,5 mld. metri cubi de gaze. Sunt lucruri certe. Romgaz a anunțat că va finaliza până la finalul anului centrala de la Iernut, încă 1 mld. metri cubi. S-au semnat finanțările din Fondul pentru Modernizare pentru centralele Ișalnița și Turceni (de la Complexul Energetic Oltenia), unde vorbim de un necesar de încă 1,5 mld. metri cubi de gaze. Pe partea cealaltă avem programul guvernamental Anghel Saligny. Sunt licitații în curs și lucrări în execuție la tot ce înseamnă distribuțiile din localități. Este un program de 7-8 mld. lei din partea guvernului pentru a se trece de la încălzirea pe lemne la gaze. Și aici prevăd un consum de 3-5 mld. metri cubi“, a enumerat Ion Sterian oportunitățile de consum de gaze care se formează acum pe piața internă, după ani de scădere a cererii. Potrivit acestuia, la nivelul anului 2027 producția de gaze de pe uscat a României se va ridica la circa 7 miliarde de metri cubi, la care se vor adăuga alte 8 miliarde de metri cubi din Marea Neagră.

„Ne vor trebui cu siguranță gaze din import“, a subliniat Sterian.

În acest sens, Trangaz este implicat în mai multe proiecte cheie și analizează chiar intrarea în acționariatul unor investiții regionale.

„În Grecia, suntem în discuții pentru a intra în acționariatul a două-trei terminale de LNG (gaz natural lichefiat) și la fel în Polonia ne interesează să fim acționari și parteneri de operare în terminalul care se construiește la Gdansk.“ În cea mai conservatoare variantă, terminalul din Gdansk va avea o capacitate de

6,1 miliarde de metri cubi pe an, dar poate ajunge până la 10,6 miliarde de metri cubi pe an, termenul pentru finalizarea acestei investiții fiind 2028. Practic, dincolo de obiectivele proprii legate de tranziția energetică, din acel moment Polonia va putea să-și intensifice prezența în regiune, exportând un gaz pe care nu îl produce, dar dovedind importanța investițiilor în infrastructura strategică. De partea cealaltă, în România, la începutul lui 2027, vor fi extrase primele molecule de gaze din zona de mare adâncime a Mării Negre. 

„Sunt în discuții pentru aceste proiecte pentru a asigura țara și pentru a avea tranzit cât mai mare. Prin ce am construit în ultimii patru-cinci ani, suntem a patra companie ca infrastructură din Europa. Poziția strategică a României ne dă anvergura de a discuta securitatea în aprovizionarea regiunii, centrul, estul Europei, Balcanii.“

„România joacă un rol strategic foarte important.“

Sterian a precizat însă că partea de finanțare este dificilă, iar ea este îngreunată tocmai de comisia europeană și de planurile de neutralitate climatică, dar chiar și așa Transgaz reușește să obțină finanțare și are o bună colaborare cu băncile.

Legat de tranziția energetică și de oportunitățile pe care aceasta le aduce, cum ar fi zona de hidrogen, de exemplu, Sterian a invitat la o prioritizare a proiectelor în cazul României, pornind chiar de la resursele sale, dar și la un focus mai mare pe partea de a genera consum, prin investiții în zona de producție industrială.

„Întâi hai să ne racordăm noi localitățile la gaze, să nu se mai încălzească oamenii cu lemne, și apoi să vorbim de hidrogen. O țară fără producție este o țară fără viitor“, a mai spus Sterian.

Transportatorul de gaze naturale Transgaz (simbol bursier TGN), controlat majoritar de statul român, a încheiat anul trecut cu un profit net de 172,4 milioane de lei la nivelul întregului grup. La nivel individual, profitul net a ajuns la 160 de milioane de lei. Din raportul preliminar consolidat publicat la Bursă reiese că veniturile din activitatea de exploatare au ajuns la 1,78 miliarde de lei la nivel consolidate.