Iohannis promulgă legea care poate trimite tot gazul din Marea Neagră în Ungaria sau Austria, odată ce restricția de a vinde 50% din gazul extras a fost ridicată
Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, resurse estimate la 200 de miliarde de metri cubi, a fost promulgată de președintele României, Klaus Iohannis. Cea mai importantă modificare față de varianta din 2018 este eliminarea restricției de a vinde 50% din gazul extras în România.
♦ În condițiile în care România are un deficit anual de 3 miliarde de metri cubi de gaz, acoperit din Rusia, nu se mai poate vorbi de exporturi de gaze sau de „furnizor de securitate energetică în regiune“, însă noua lege offshore lasă la latitudinea producătorilor de gaz din Marea Neagră unde se va vinde gazul extras.
Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, resurse estimate la 200 de miliarde de metri cubi, a fost promulgată de președintele României, Klaus Iohannis. Cea mai importantă modificare față de varianta din 2018 este eliminarea restricției de a vinde 50% din gazul extras în România.
Într-o situație ipotetică, dar posibilă potrivit noii legi, dacă, de exemplu, OMV are contracte pe termen lung pentru livrări în Austria și Ungaria de 4 miliarde de metri cubi de gaz, iar gazul extras din Neptun Deep ajunge la 6 mld. de metri cubi în 2028, anul de vârf potrivit estimărilor, atunci în țară mai rămân 2 miliarde de metri cubi, neacoperind nici deficitul intern actual. Până în 2028 însă, producția de gaze on-shore, acum la sub 9 miliarde de metri cubi, va scădea semnificativ, deci deficitul de gaz intern va crește. În consecință, România, cu resurse naturale de 200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, s-ar putea trezi în situația în care exportă gazul exploatat și importă de la ruși.
În aceeași vreme, acum, cu un consum anual de circa 12 mld. de metri cubi de gaz, România are o treime din gospodării conectate la rețeaua de gaze și o lungime a acesteia de nici 50.000 de km. Ungaria, care ar putea fi unul dintre beneficiarii gazului din Marea Neagră, nu are resurse de gaze naturale, dar 95% dintre gospodării sunt conectate la rețeaua de gaze naturale de 100.000 de km.

Cel puțin 3 miliarde de metri cubi de gaz importă anual România din Rusia, pentru că producția onshore de 8,8 mld. de metri cubi nu acoperă necesarul intern, care este de 12,2 mld. de metri cubi și în creștere. Legea veche din 2018 pentru exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră prevedea obligația ca 50% din gazul extras să meargă pe piața din România, această prevedere fiind unul dintre cele mai mari impedimente pentru ca producătorii să demareze exploatarea zăcămintelor.
„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore“, a anunțat ieri Administrația Prezidențială.
Cu resurse de gaze estimate la 200 metri cubi în Marea Neagră, dintre cele două mari proiecte – perimetrul Midia și Neptun Deep, doar Midia a avansat, prin decizia Black Sea Oil And Gas (BSOG) de a demara investiția. Acum încep să se miște lucrurile însă și la Neptun Deep, după ce Romgaz a achiziționat jumătate din participație, după ce americanii de la Exxon s-au retras din proiect. Cealaltă jumătate din participație aparține OMV Petrom.
Potrivit lui Virgil Popescu, ministrul energiei, primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua partea a acestui an, reprezentând o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual, în condițiile în care investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor. Estimarea ministrului este că exploatarea la Neptun Deep va începe în 2023, iar primele gaze extrase din acest perimetru vor intra în sistemul național începând cu 2026.
Transgaz estimează creșterea consumului intern de gaze din România la 18 mld. de metri cubi anual în viitorii ani, pe fondul conectării populației la gaze naturale și prin punerea în funcțiune a termocentralelor pe gaz. Consumul de gaze naturale al României este în acest moment de 12,2 mld. de metri cubi anual. Cu o producția anuală de sub 9 mld. de metri cubi, importurile României de gaze sunt de cel puțin 3 mld. de metri cubi.