Dacă Iohannis și Orban, gândindu-se la votul politic, merg înainte cu creșterea pensiilor, fără un plan pentru reducerea celor 1,2 milioane de bugetari și cu explozia deficitului bugetar, Rom?

România a intrat într- criză economică, ca toată lumea, în urma închiderii economiei ca urmare a apariției de nicăieri a viruslui COVID-19, un eveniment cu care lumea nu s-a mai confruntat.

Dar România nu este într-o criză financiară, ca acum 10 ani, cursul valutar leu/euro este stabil, chiar surprinzător, a scăzut, dobânzile la lei s-au redus, sistemul bancar este mai solid ș mai lichid ca acum un deceniu și, mai mult decât atât, nu mai este expus pe euro, deficitul comercial și de cont curent se va corecta prin scăderea consumului, iar BNR finanțează indirect bugetul de stat, reducând o parte din presiunea pe finanțarea statului.

Singura problemă este legată de situația bugetului, unde încasările scad iar cheltuielile cresc exponențial, ceea ce face ca deficitul bugetar să explodeze, nu numai în acest an, ci și în anii următori.

Aproape 80% din cheltuielile bugetare sunt rigide, se duc pe salarii și pensii, de care nimeni nu vrea să se atingă.

Vedem cum Curtea Constituțională a decis că eliminarea pensiilor speciale este neconstituțională, de unde rezultă că un miliard de euro pe an trebuie plătiți în continuare.

Acest lucru îl știau și cei de la PNL și cei de la guvern, dar în campania electorală pentru alegerea președintelui Klaus Iohannis era un bun punct pentru a lovi în PSD.

Acum apare valul de estimări economice pentru acest an și anii următori, care din perspectiva analiștilor și a creditorilor internaționali sunt mai negre decât cele ale guvernului.

Florin Cîțu, ministrul finanțelor, spune că în aprilie bugetul s-a împrumutat cu 1 punct procentual mai bine decât pe vremea guvernul social al PSD, când nu era criză, dar uită să spună că dacă nu ar fi intervenit BNR să cumpere titluri de stat de pe piața secundară, finanțarea bugetului ar fi fost mult mai dificilă și mai scumpă.

Dar până la urmă, acesta este și rolul unei bănci centrale, de a interveni în perioade de criză.

Ministrul finanțelor crede că scăderea dobânzilor arată încrederea investitorilor în politicile guvernului, ceea ce este discutabil.

Mihai Purcărea, directorul executiv al BRD Asset Management, a declarat marți la conferința “ZF Restart România. Cum va arăta noua eră economică” că randamentele de finanțare în euro pentru statul român au crescut brusc de la 1,2% la 3,2% pentru scadența de 10 ani, întrucât România așteaptă la începutul lunii iunie o decizie importantă de la agenția de rating S&P.

“Dacă statul român ar ieși să caute finanțare pe piețele internaționale, ar trebui să plătească mai mult decât dublu față de acum două luni. Vorbim de costuri de finanțare foarte mari pentru România și toată Eurpa de Est, dar parcă puțin mai mult în România.” 

El a spus că această creștere a randamentelor (riscul este mai mare) este legată de deciziile privind ratingul României, dacă S&P va reduce sau nu ratingul sub cel de investiții (adică vom intra la categoria “junk”).

Purcărea spune că pe piața internă a titlurilor de stat costul de finanțare crescuse de la 3,8% înainte de criză la 6% pentru titlurile în lei ale României, și numai intervenția BNR a scăzut costul la 4,7%.

Ceea ce se joacă acum este ratingul de țară al României.

Florin Cîțu, guvernul Orban și în final România au primit un respiro de câteva luni sau câteva săptămâni (prin trecerea perspectivei de la stabilă la negativă și nu direct retrogradare) pentru a nu ajunge la categoria “junk” prin reducerea ratingului, ceea ce ar însemna intrarea într-o criză financiară, cu creșterea costurilor de finanțare, presiune pe curs, ieșirea unor investitori, și mai mult decât atât, trecerea României pe o listă roșie, în care anumiți investitori nu mai pot să intre.

Dar pentru a nu ajunge la categoria “junk”, guvernul trebuie să nu mai crească pensiile cu 40%, nu numai din septembrie, ci și pentru anii următori. Bugetul va fi sub presiune încă o lungă perioadă de timp, iar majorarea pensiilor ar putea bloca totul.

De asemenea, România nu mai poate respira prea mult cu aparatul de stat din prezent, format din 1,2 milioane de angajați, pe aceleași salarii sau chiar mai mari.

Dacă guvernul Orban nu vine cu un plan de reducere cu 30% a aparatului bugetar pe o perioadă de cinci ani, oricărui guvern îi va fi foarte dificil de gestionat deficitul bugetar și, în final, datoria publică.

Alternativa este creșterea impozitelor și taxelor sau chiar tăierea salariilor.

Dar aceste reduceri de bugetari sau amânarea creșterii pensiilor cel puțin pentru următorii 3-5 ani înseamnă costuri politice pentru PNL, pentru președintele Klaus Iohannis.

Din acest motiv, premierul Orban și președintele Iohannis trag de timp, în speranța că criza economică va fi mai puțin dură, iar revenirea va fi mult mai rapidă.

Florin Cîțu este optimist și spune că datele pe care le are sunt mai bune decât estimările, iar premierul Orban spune că previziunile guvernului vor fi mai bune decât cele ale Comisiei Europene sau ale celorlalți analiști.

Timpul va decide cine are dreptate, spune Orban.

Miercuri Comisia Europeană a emis previziunile privind evoluția economiei în Europa: în cazul României, scăderea estimată este de 6% în 2020 (guvernul estimează o scădere de 1,9%), după care urmează o revenire de 4,2% în 2021.

Deficitul bugetar va crește la 9,2% în 2020 (guvernul estimează un deficit de 6,7%), pentru a exploda în 2021 la 11,4%, cel mai ridicat din toată Uniunea Europeană.

La nivelul Uniunii Europene, scăderea economică este estimată la 7,4% pentru acest an, și o creștere de 6,1% în 2021.

Previziunile guvernului Orban sunt extrem de optimiste, și nu este pentru prima dată când oficialii români contestă previziunile analiștilor și modul cum văd ei România.

La fel a făcut și Dragnea, la fel a făcut și premierul Călin Popescu Tăriceanu în criza de acum un deceniu, când Ludovic Orban era ministrul transporturilor.

Explozia deficitului bugetar va aduce mari probleme de finanțare, va crește riscul de faliment al României (CDS) și în final va duce la creșterea datoriei publice interne peste limita sustenabilă.

În cartea “Un veac de sinceritate”, coordonată de Liviu Voinea, fostul vice-guverntor al BNR și actualul reprezentant al României la FMI, se menționează: “O analiză recentă realizată de economiștii din BNR calculează printr-un model econometric complex limita sustenabilă a datoriei publice românești, care se situează între 43% și 45% din PIB. Nu înseamnă că dacă o depășim nu o vom mai putea plăti, dar avem o probabilitate de intrare în recesiune (din cauza unei crize a datoriilor) de peste 50%.”

Noi am intrat în această criză cu o datorie publică internă de 35% din PIB, iar la deficitele bugetare programate, vom ajunge repede la o datorie de 50% din PIB și toată România va munci pentru a plăti ratele și dobânzile și nu vor mai rămâne bani pentru investiții.

Indiferent de numele guvernului și de partidele din spate, această criză economică în care am intrat va fi extrem de greu de gestionat.

Dar măcar guvernul Orban și președintele Iohannis pot evita intrarea României într-o criză financiară.

Pentru acest lucru, trebuie să renunțe la majorarea pensiilor și să aibă un plan credibil de reducere a aparatului bugetar și a cheltuielilor bugetare.

Dacă nu vor face acest lucru, agențiile de rating vor penaliza România, ceea ce va însemna o creștere a costurilor de finanțare, o creștere a cursului, o lipsă de investitori , o lipsă de finanțare a deficitului bugetar alta decât cea locală, lucruri care se vor reflecta în businessul companiilor și în toată economia.

Sergiu Manea, președintele executiv al BCR, care are o experineță de 25 de ani pe piețele financiare, a declarat luni la ZF Special: O scădere a ratingului va duce la o reacție în lanț, așa că guvernul trebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a evita acest lucru.

Acum mingea este la premierul Orban și la președintele Klaus Iohannis.