Iohannis îi cere șefului Enel investiții în producția de energie în România. Statul, cel mai mare jucător din producție, nu a construit nicio unitate nouă în 30 de ani

Klaus Iohannis, președintele României, i-a transmis lui Francesco Starace, CEO-ul grupului Enel, că-și dorește mai multe investiții în zona de producție de energie astfel încât securitatea energetică a României să fie întărită. Enel este un grup în care statul italian deține cel mai mare pachet de acțiuni. Mesajul a fost transmis în cadrul unei întâlniri pe care cei doi au avut-o la Palatul Cotroceni, pe 14 sepetmebrie, într-un context marcat de scumpiri istorice la utilități.

„Președintele Ro­mâ­niei a subliniat nece­sitatea creșterii consistente a inves­tițiilor și a dezvoltării de noi unități de pro­ducție în sectorul energetic, care să contri­buie la conso­lidarea securității energetice a României, dar și în plan regional. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a menționat că pot fi explorate și fructificate noile direcții de dezvoltare, cu soluții pe termen lung, precum electro­mo­bilitatea sau utilizarea hidrogenului ca sursă de ener­gie“, se arată în comunicatul adminis­trației prezidențiale în urma întâlnirii.

Enel este unul dintre cei mai puternici furnizori de energie din România, cu un portofoliu de 3 milioane de clienți, și cu un parc de producție de energie solară și eoliană de 534 MW. La începutul anului, Enel Green Power România a semnat un acord comun de dezvoltare pentru un portofoliu de proiecte de peste 1.000 MW cu Monsson Alma, membră a Monsson Group. Proiectele vor fi gata de construcție în următorii 3 ani și vor acoperi 500 MW în eoliene și 500 MW în solare. În plus, acordul prevede și dezvoltarea a mai bine de 300 MW în baterii de stocare.

În acest timp însă, investițiile făcute chiar de statul român în zona de producție de energie sunt nesemnificative. Statul român concentrează prin companiile pe care le deține 80% din parcul de producție local, dar în ultimii 30 de ani nu a finalizat nicio investiție majoră, de la zero.

Acesta lucru dus la transformarea României din exportator net de energie, în importator de energie. Pe zona de gaze naturale, lucrurile stau similar.

Datele oficiale ale Transgaz, compania națională de transport a gazului natural, arată că dacă în 2010 România avea o producție de gaze de 11,1 miliarde de metri cubi, anul trecut aceasta a ajuns la numai 9 miliarde de metri cubi. La nivel declarativ însă, gazul este văzut drept combustibilul de tranziție în tranziția energetică, dar resursele din Marea Neagră zac și acum blocate de lipsa de claritate legislativă.

Mai departe, dacă în zona de energie electrică datele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în 2010 importul de energie era de numai 0,9 TWh (circa 1% din consumul intern de energie), anul trecut importurile au ajuns la 7,4 TWh (circa 14% dacă raportăm la consumul intern).

Toate aceste rezultate sunt exclusiv rezultatul lipsei de investiții din sector.

„În cadrul întâlnirii, au fost discutate principalele provocări cu care se confruntă în prezent piața energiei la nivel european, precum și aspectele specifice pieței autohtone, ale cărei evoluții din ultima perioadă au creat îngrijorări majore la nivelul consumatorilor casnici și industriali. În acest sens, Președintele Klaus Iohannis a transmis conducerii Enel Grup că este necesar un efort comun al companiilor din sectorul energetic și al autorităților statului, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri și instrumente destinate protejării consumatorilor vulnerabili, dar și firmelor din sectorul productiv, puternic afectate de actuala creștere a prețurilor la energie“, a mai transmis administrația prezidențială.

Până la închiderea ediției, de la nivel oficial, nu fusese încă anunțat un pachet de măsuri concrete pentru a-i proteja pe consumatorii de energie și gaze în fața scumpirilor.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că pot fi explorate și fructificate noile direcții de dezvoltare, cu soluții pe termen lung, precum electromobilitatea sau utilizarea hidrogenului ca sursă de energie.