Investitorii nu sunt singurii loviți de preluarea forțată a Credit Suisse: Planul de salvare pentru a doua bancă din sistem îi costă pe elvețieni 13.500 de dolari de fiecare

Nota de plată pentru salvarea Credit Suisse, a doua cea mai mare bancă din sistem, îi costă pe elvețieni nu mai puțin de 13.500 de dolari( 12.500 de franci elvețieni) pentru fiecare cetățean. Pentru a susține vânzarea de urgență a Credit Suisse  către rivalul său din Zurich, UBS Group AG, guvernul elvețian s-a angajat să pună la dispoziție peste 100 miliarde de dolari- o povară uriașă pentru o țară cu 8,7 milioane de oameni, scrie Bloomberg.

Pe lângă aceasta, există o garanție din partea Băncii Naționale a Elveției de 100 de miliarde de franci care nu este susținută de o garanție guvernamentală, potrivit acordului anunțat duminică seară.

Suma combinată de 209 miliarde de franci este echivalentă cu aproximativ un sfert din PIB-ul Elveției și depășește totalul cheltuielilor europene pentru apărare în 2021. Prețul pentru cel mai mare bailout corporativ din Elveția ar putea însuma de peste trei ori mai mult decât planul de salvare de 60 de miliarde de franci al UBS în 2008.

Decizia guvernului în ceea ce privește ajutorul acordat băncii n-a rămas fără reacție. Salvarea reînnoită pentru bancherii bine plătiți a stârnit proteste. Aproximativ 200 de persoane s-au adunat luni în fața sediului central al Credit Suisse din Zurich, scandând “eat the rich” și aruncând cu ouă în clădirea situată în inima districtului financiar al orașului.

„Ne-am săturat de ideea că, dacă ești suficient de mare, primești totul. Legea este schimbată pentru tine într-un weekend”, a declarat Christoph Rechsteiner, partener la firma de consultanță fiscală MME din Zurich.

Pe lângă garanțiile financiare, guvernul elvețian a fost de acord să modifice legislația care susține consultarea acționarilor, iar autoritatea de reglementare financiară a țării a eliminat obligațiuni ale Credit Suisse în valoare de aproximativ 16 miliarde de franci pentru a crește capitalul de bază al băncii.

„Dacă totul merge bine, UBS ar putea obține un profit uriaș. Au cumpărat Credit Suisse pe nimic, iar acum guvernul suportă pierderile”, a mai spus Christoph Rechsteiner.

În ciuda frustrării, experții financiari au avertizat că există șanse foarte mici ca nota finală de plată să se încadreze în limitele stabilite de guvern, însă în cazul în care guvernul nu s-ar fi implicat, Elveția ar fi plătit cu mult mai scump.

În timpul crizei financiare mondiale, UBS a primit 6 miliarde de franci de la guvern și a împărțit 54 de miliarde de franci de active riscante într-un fond susținut de banca centrală.

În timp ce guvernul a impus noi reglementări pentru bănci din categoria „too big to fail”, după criza din 2008, legislația n-a reușit să pună stop scandalurilor și problemelor de management care au distrus în final încrederea investitorilor în Credit Suisse.

Guvernul elvețian a decis să nu pună în aplicare legislația și a făcut presiuni pentru fuziune. Lipsa evidentă de încredere în propriile reguli s-ar putea dovedi foarte costisitoare pentru imaginea unuia dintre cele mai importante centre financiare din lume.

„Acum avem două bănci care au avut nevoie să fie salvate de guvern, iar asta nu poate fi bine”, a declarat Manuel Ammann, director al Institutului Elvețian de Bănci și Finanțe de la Universitatea St. Gallen.