Investiți în România! Cristinel Pătrașcu, Romaero: Pregătim un aparat de zbor care nu va fi propulsat de motoare termice

♦ Romaero încă poate veni cu surprize.

Romaero Băneasa lucrează la mai multe proiecte pe fonduri euro­pene, iar cel mai important este cel pentru fuselajul viitorului Airbus Racer, un elicopter-avion ce va putea zbura cu 400 km/h, fiind cu 50% mai rapid decât cel mai rapid elicopter realizat până acum.

Miza proiectului o reprezintă atra­gerea de noi ingineri în cadrul Rom­aero dar și proiecte care să finan­țeze activitatea de producție.

„Fiecare temă este coordonată de un mare producător – Racer e coor­donat de Airbus Helicopters, pro­iectul cu sudura este coordonat de Saab. Proiectul cu tronsonul de aripă este coordonat de IAI, Isra­elian Aircraft Industry iar proiectul cu roboții colaborativi este coor­donat de Universitatea din Salonic. Con­sorțiile sunt compuse din uni­versități de prestigiu, institute și industrie. Astfel de proiecte aduc pres­tigiu, aduc bani prin proiecte, care merg spre ocuparea forței de mun­­că a fabricii, dar nu profit. Mai toa­te proiectele de R&D se termină prin producerea unui demonstrator, pu­­nerea la lucru a capabilităților Rom­­aero“, a explicat Cristinel Pătraș­cu, head of CEDITA – Centre for Research & Development and Inno­vation in Aerospace Techno­logies în cadrul Romaero.

Cristinel Pătrașcu are o ex­periență de aproape 30 de ani în Romaero Băneasa, întâi în perioada 1979 – 2000, fiind în acea perioadă im­plicat și în proiectul Rombac, pri­mul avion comercial de pasageri asamblat în România, în parteneriat cu BAC – British Aerospace. Româ­nia a fost singura țară din Europa Centrală și de Est în care s-au produs avioane de linie, cu excepția Rusiei. În aii ‘80 s-au asamblat în Băneasa 10 avioane Rombac. 

„În anul 2000 am părăsit Roma­ero pentru că activitatea de proiec­tare era într-un declin mult prea ma­re. După ce am părăsit compania am lucrat mulți ani în Germania. Am avut privilegiul de a participa la dez­voltarea proiectului Airbus A380 la Hamburg, în Germania, cel mai ma­re avion de pasageri, după care la dezvoltarea proiectului A350, cel mai modern din seria aparatelor de zbor Airbus și cel cu autonomia cea mai mare. Am lucrat la structură, la ame­na­jări interioare“, a spus Cristinel Pătrașcu.

După ce a lucrat pentru proiecte Airbus în Germania, în 2015 inginerul s-a întors în România.

„Am venit cu gândul de a relua la Romaero ceea ce a fost restructurat, de a pune la punct un centru de cercetare-dezvoltare. La începutul lui 2017 acesta a fost creat. Am făcut concurs pentru angajarea de ingineri, iar cu 2-3 am plecat idn fabrică. Am găsit ingineri tineri, foarte bine pregătiți. Avem și doi ingineri tineri, unul din Barcelona, cu doctorat în aeronautică și un altul specialist în motoare. Ei sunt cei doi pe care mă bazez. Ei sunt cei care m-au ajutat să câștigăm noi proiecte“, a subliniat Pătrașcu.

În afară de Racer Romaero mai are în derulare și alte proiecte tot cu fonduri europene precum Oasis, struturi neconvenționale de fabricație a avioanelor. Avioanele au structură nituită, iar în Oasis se discută despre sudura prin frecare și cu laser. De asemenea, într-un alt proiect, vor să producă în premieră absolută un tronson de aripă lung de 7 metri numai din materiale compozite. Într-un alt proiect, tot cu fonduri europene studiază modul de lucru cu roboți colaborativi, în operațiuni specifice producției de structuri aviatice.

„Proiectele sunt adunate în programul CleanSky2 și acum va urma un al treilea, poate sub un alt nume. Proiectele sunt coordonate de marii producăotri și cine vrea, participă cu propuneri. Așa am câștigat proiectul cu compozite pentru aripă, pentru sudură, pentru roboții colaborativi. Am învățat să facem propuneri. Bugetele pentru proiecte sunt de circa 7 mil. euro și urmează noi apeluri în cadrul viitorului CleanSky“, a subliniat inginerul.

Fuselajul central al elicopterului experimental de mare viteză Racer, dezvoltat sub coordonarea Airbus Helicopters, în cadrul inițiativei tehnologice europene Clean Sky2, este pregătit pentru livrare, de pe linia de asamblare a ROMAERO. Compania românească a executat fabricația, din materiale compozite și aluminiu, precum și asamblarea structurii proiectate integral în țara noastră, de specialiștii Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli“ – INCAS.

Rezultatul proiectului a fost prezentat în cadrul unui eveniment desfășurat luni, la București, în prezența ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Claudiu Năsui, ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ciprian Teleman și a reprezentaților Airbus Helicopters și Clean Sky 2 Joint Undertaking.

RACER (Rapid and Cost – Effective Rotorcraft) este proiectul fanion al inițiativei tehnologice Clean Sky 2, cel mai important parteneriat public-privat din cadrul Horizon 2020, destinat dezvoltărilor tehnologice menite să reducă impactul aviației asupra mediului și să susțină competitivitatea sectorului. Din bugetul total de peste 4 miliarde Euro al programului, României, în calitate de partener cheie prin intermediul Consorțiul RoC (INCAS și ROMAERO), i-au fost alocate 8,5 milioane Euro.

„Odată cu Racer vom atrage mai ușor studenți. Un succes de acest tip poate exercita și o atracție pentru studenți. Romaero mai poate veni cu surprize și noi putem produce un elicopter sau un avion. Pregătim un produs al Romaero, nu neapărat un aparat nou de zbor, dar la un aparat de zbor care să folosească tehnologiile de propulsie ale viitorului imediat, care nu sunt motoare termice. Pe acest proiect dorim să ne axăm, în paralel cu alte proiecte de R&D ca cele pe care le-am menționat“, a explicat inginerul român. Având în vedere că avioanele electrice reprezintă următorul pas în industria aviatică, mai ales dacă este analizată creșterea semnificativă a dronelor, următorul pas ar putea fi avionul electric produs în România.

„Statul trebuie să investească în cercetare și dezvoltare. Cum anume folosește banii, e o altă discuție. Părerea mea este că institutele nu ar trebui să dețină monopolul tuturor actrivităților de R&D. Cercetarea și dezvoltarea sunt apanajul institutelor, dar cea aplicativă poate fi făcută mult mai bine de entități precum centrul pe care îl conduc din cadrul unei societăți comerciale de profil. Noi avem capabilitățile tehnice, știm mai bine ce este necesar pentru dezvoltare, cum se poate fabrica“, a subliniat Cristinel Pătrașcu.