Întrebarea tinereții: Câți bani vei avea la bătrânețe?
Legea stabilește că un român va primi la deschiderea dreptului la pensie privată CEL PUȚIN economiile pe care le-a trimis de-a lungul vieții. Banii acestuia sunt ținuți pentru păstrare la băncile depozitare, și nu la administrator. Ceea ce ar trebui…
Legea stabilește că un român va primi la deschiderea dreptului la pensie privată CEL PUȚIN economiile pe care le-a trimis de-a lungul vieții. Banii acestuia sunt ținuți pentru păstrare la băncile depozitare, și nu la administrator. Ceea ce ar trebui să intereseze pe fiecare român care virează la un fond de pensii Pilon II este randamentul acestui fond, mai ales ÎN CONDIȚIILE în care anul trecut randamentele fondurilor de pensii private au fost SUB rata inflației.
Falimentul este parte din capitalism, este parte dintr-o economie de piață. Trebuie să ne obișnuim ca în economiile de piață să dea și companiile faliment”, spunea în toamna lui 2021 Florin Cîțu, pe atunci premier, ca reacție la falimentul celui mai mare asigurător de RCA din România. Și bineînțeles că prin trei mari exemple capitalismul din România nu are cum să fie diferit față de capitalismul lui Cîțu: City Insurance s-a prăbușit în 2021, Carpatica în 2016, iar Astra în 2015.
Acestea sunt cele mai recente trei falimente din sectorul de asigurări supravegheat și reglementat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și al căror colaps a determinat scumpirea polițelor RCA. Mai concret. Elena P., o tânără programatoare din București, a cumpărat de curând o nouă poliță de asigurare RCA pentru care a plătit cu circa 30% mai mult față de cea precedentă, la aceeași societate de asigurare și pentru același autoturism: un Peugeot alb, mic cât o cutie de chibrituri.
Chiar dacă este asigurată la o altă societate decât City, Elena tot a simțit falimentul celui mai mare asigurător întrucât clienții City Insurance au migrat către alte societăți de asigurare. Cele din urmă s-au confruntat cu un risc mai mare în asigurare și prin urmare au majorat prețurile. Pe de altă parte, ca și alte câteva milioane de români, Elena este participant al unui fond de pensii private din România. Adică 3,75% din salariul brut lunar se duce către administrarea privată a economiilor pentru bătrânețe, o medie pe sistem de circa 800 mil. lei lunar.
Cu alte cuvinte Elena plătește acum un serviciu de care ar trebuie să beneficieze peste câteva zeci de ani când se va retrage din activitate. Însă, se întreabă Elena, dacă falimentul este parte din capitalism, ce garanție am că și economiile de pensie la care cotizez lunar și la care am strâns circa 30.000 de lei, fiind administrate de o firmă olandeză, vor fi aici peste 30-40 de ani? Răspunsul este simplu: economiile vor fi.
Dar depinde însă cu ce randament. Autoritatea de Supraveghere Financiară, așa cum îi spune și numele, supraveghează trei dintre cele mai mari sectoare din economia românească: asigurări (11,5 mld. lei), piața de capital (235 mld. lei) și pensiile private (89 miliarde de lei de la Pilonul II plus alte 3,3 mld. lei de la Pilonul III), așadar aproximativ 340 miliarde de lei. Prin supraveghere, ASF decide acolo unde este cazul impunerea unor măsuri precum amendarea conducerii, deschiderea insolvenței și a falimentului, suspendarea de la tranzacționare, în vederea redresării societății. Prin faptul că este asigurată, din comisioanele plătite de Elena pentru acest serviciu o parte ajung și la Autoritate. La fel și în cazul fondurilor de pensii private Pilon II. Iar dacă se gândește să tranzacționeze direct și la Bursa de Valori București, o parte din comisioane va merge tot către ASF. Așadar Elena are un numitor comun prin faptul că este asigurată și în același timp și participantă la un fond de pensie Pilon II.
O lege din 2004 prevede că suma totală cuvenită unui participant nu poate fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite. Așadar, prin lege, un administrator trebuie să plătească cel puțin banii pe care i-a virat un contribuabil altfel se apelează la provizioanele constituite și, dacă este cazul, se apelează la Fondul de Garantare a Drepturilor din sistemul de pensii private.
Dacă pe piața de capital o companie cu probleme este penalizată de investitori și suspendată de la tranzacționare, ce se întâmplă pe piața pensiilor private, acolo unde câteva milioane de români au economiile pentru bătrânețe? Cu contribuțiile virate în ultimii ani și cu randamentele investiționale, Elena cât și alte 7,7 milioane de participanți au acum 89 de miliarde de lei, adică valoarea totală a activelor fondurilor de pensii Pilon II.
Acești bani sunt încredințați pentru păstrare către o bancă depozitară. Un administrator de pensii, precum NN Pensii, BCR Pensii, Allianz Țiriac Pensii Private, este cel care decide investițiile, pentru ca economiile pentru bătrânețe să fie ținute în custodie la depozitar.
Așadar administratorul decide investițiile iar activele sunt ținute la un depozitar, cel din urmă verificând conformitatea fiecărei tranzacții a fondului cu prospectul fondului. Un astfel de depozitar este de exemplu BRD. Chiar dacă nivelul contribuției dar și perioada de contribuție se pot cunoaște pe parcursul vieții active a unui participant, pensia care va fi plătită nu poate fi calculată exact, ci doar estimată, întrucât depinde de randamentul pe care administratorul îl va obține. Cu alte cuvinte în funcție de performanța celui care administrează banii și de fluctuațiile din portofoliu. Și da, Elena se poate transfera de la un fond la altul. O lege din 2004 prevede că suma totală cuvenită unui participant nu poate fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite. Așadar, prin lege, un administrator trebuie să plătească cel puțin banii pe care i-a virat un contribuabil altfel se apelează la provizioanele constituite și, dacă este cazul, se apelează la Fondul de Garantare a Drepturilor din sistemul de pensii private.
Iar acum intervine discuția despre randamente. ASF spune că economiile pentru bătrânețe vor fi plătite indiferent de situația financiară a administratorului de fond, însă întrebarea este cu ce randamente vor fi plătite aceste contribuții. Adică ce bani va lua Elena la retragerea la pensie: mai mult decât o dobândă bancară, mai mult decât o investiție la Bursă?
Autoritatea de Supraveghere Financiară, așa cum îi spune și numele, supraveghează trei dintre cele mai mari sectoare din economia românească: asigurări (11,5 mld. lei), piața de capital (235 mld. lei) și pensiile private (89 miliarde de lei de la Pilonul II plus alte 3,3 mld. lei de la Pilonul III), așadar aproximativ 340 miliarde de lei.
Pentru că până la urmă a plătit comisioane pentru acest serviciu. Orice mișcare de pe piețele de capital, fie că este pe acțiuni sau pe obligațiuni, se resimte și pe portofoliile fondurilor de pensii Pilon II. De exemplu doar în decembrie 2021, când Bursa de la București a urcat cu 7%, investițiile fondurilor au urcat cu câteva miliarde de lei. Potrivit datelor agregate de ZF, toate cele șapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari investitori ai Bursei de Valori București au avut în 2021 randamente sub rata inflației de 8,2%. 2021 a fost al doilea an de la înființarea sistemului de pensii private când randamentul mediu, de 5,9%, a fost sub cel al inflației. Primul an a fost 2018 când OUG 114 a dat peste cap sistemul financiar și a determinat prăbușirea Bursei și implicit a randamentelor P2 pe final de an.
Din 13 ani, doi ani au fost așadar sub rata inflației. Dar dacă Bursa de la București, acolo unde fondurile de pensii au circa 20-25% din active, a urcat cu aproximativ 40% în 2021, cum se face că randamentul mediu al acestor investitori a fost de doar 5,9%? Explicația constă în scumpirile accelerate și șocul acestora pe portofoliul titlurilor de stat, acolo unde P2 are circa 60-65% din active.
Cu alte cuvinte un nivel ridicat al inflației aduce un șoc pe porfotoliul fondurilor P2 și implicit pe valoarea activului Elenei la pensionare. Însă raportat la un orizont de timp mai îndelungat, adică de la înființarea sistemului P2 în România, randamentele individuale anualizate sunt peste rata inflației, de la 6,7% pentru BRD Pensii la 8,4% pentru NN Pensii. Elena, atunci când va primi decizia de pensionare, poate opta pentru încasarea activului net sub formă de plată unică sau eșalonată, cea din urmă putând fi efectuată pe o perioadă de maxim 60 de luni. Elena este cea care va decide rata lunară dorită urmând ca administratorul să decidă numărul de luni în funcție de valoarea activului. Așadar, aplicat pe lege, economiile pentru bătrânețe ale Elenei sunt sigure. Însă randamentul fondului este cel care contează până la urmă pentru că orice criză, deși aduce acele oportunități de care toată lumea vorbește, poate să radă din randamentul unui fond și așadar din activ.
Potrivit datelor agregate de ZF, toate cele șapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari investitori ai Bursei de Valori București au avut în 2021 randamente sub rata inflației de 8,2%.