Întrebarea la care încă nu a răspuns nimeni: cum e posibil un atac cibernetic precum cel de la ANCPI, care a înghețat piața imobiliară, când SRI a semnat contracte, doar în 2025 și 2026, de aproape 500 mil. euro pentru produse, servicii și soluții de cybersecurity?
România trece printr-o situație fără precedent: de aproape două săptămâni – un segment cheie al economiei - piața imobiliară - este blocat la nivel național - după ce un atac cibernetic a scos din funcțiune sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
♦ SRI a atribuit în 2025 și 2026 contracte de securitate cibernetică de peste 2,5 mld. lei, fiind de facto principalul jucător în apărarea cyber a României – în același interval, STS a atribuit contracte de circa 50,8 mil. lei, iar DNSC de circa 0,51 mil. lei ♦ Informațiile publice indică drept punct de intrare în sistemele ANCPI o vulnerabilitate cunoscută din 2021 și neremediată; la aproape două săptămâni de la atac, sistemele erau în continuare blocate, fără un termen anunțat de repunere în funcțiune.
România trece printr-o situație fără precedent: de aproape două săptămâni – un segment cheie al economiei – piața imobiliară – este blocat la nivel național – după ce un atac cibernetic a scos din funcțiune sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Ușurința cu care a căzut platforma IT a ANCPI, victimă a unei breșe a sistemelor sale de IT cunoscute de 5 ani, și – mai important – incapacitatea instituției de a relua furnizarea serviciilor după aproape două săptămâni ridică o întrebare care până acum nu a primit niciun răspuns: ce rol au cei 2,5 miliarde de lei (aproape 500 mil. euro) atribuiți de SRI doar în 2025 și 2026 pentru diferite sisteme de avansate de protecție cibernetică dacă o instituție care operează un sistem-cheie al statului poate fi paralizată, fără să poată spune când repornește serviciile? Care este eficiența acestor sute de milioane de euro alocați de SRI în cazul atacului de la ANCPI? O analiză a datelor din portalul de achiziții publice al statului doar pentru perioada 2025-2026 arată foarte clar la care dintre cele trei instituții din arhitectura de securitate cibernetică a statului – SRI, STS și DNSC – se află pâinea și cuțitul în materie de cybersecurity.
Datele nu lasă loc interpretărilor: între 1 ianuarie 2025 și 24 iulie 2026 Serviciul Român de Informații a alocat contracte cu componente de cybersecurity de peste 2,5 mld. lei, STS – de 51 mil. lei iar DNSC – de 0,5 mil. lei.
SRI face achizițiile prin Unitatea Militară 0929 București, iar caietele de sarcini din SEAP arată explicit în numele cui: „Serviciul Român de Informații – Centrul Național Cyberint prin Unitatea Militară 0929 București”.
Documentele de atribuire atestă clar că SRI, prin Cyberint, nu își securizează doar propriile sisteme, ci a devenit operatorul tehnic al unor programe naționale de securitate cibernetică finanțate din fonduri europene: un contract de 668 mil. lei (consorțiul Digi – Logic Computer, PNRR) pentru echipamente de securitate destinate infrastructurilor critice din 19 județe – documentația acoperă explicit și infrastructura TIC privată „cu valențe critice pentru securitatea națională”; un acord-cadru de 149,1 mil. lei cu Orange România pentru soluții de securitate destinate cloudului intern, finanțat prin investiția PNRR dedicată Cloudului Guvernamental – platforma operată de STS, în care ANCPI își migrează acum aplicațiile și pentru a cărei securitate cibernetică OUG 89/2022 dă un rol explicit SRI; un contract de 96,9 mil. lei, tot cu Orange, prin care cele mai mari spitale din țară primesc echipamente de securitate și raportează la SOC-ul (centrul de operațiuni de securitate) Cyberint; servicii de instruire de 23,5 mil. lei cu Bittnet Systems pentru formarea analiștilor.
Peste programele PNRR s-au adăugat, în 2026, cele două contracte atribuite prin SAFE, noul instrument european de apărare (Regulamentul UE 2025/1106), din care România are alocate 16,68 mld. euro: 196 mil. euro către Digi România, pentru dezvoltarea unei platforme integrate de securitate cibernetică bazate pe modele lingvistice mari (LLM) și deep learning, cu implementare etapizată pe patru ani, și 109,9 mil. euro către Logic Computer, pentru centre de operațiuni de securitate mobile și centre de date mobile.
Contractul cu Digi a fost semnat pe 3 iunie 2026, iar anunțurile de atribuire ale ambelor contracte au fost publicate în SEAP pe 14 iulie. Ambele au fost atribuite prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – procedură necompetitivă permisă pentru proiectele SAFE prin OUG 62/2025 – iar SRI a precizat în iunie, după semnarea contractului cu Digi, că cerințele operaționale și furnizorii potențiali au fost stabilite de serviciu, ofertele au fost evaluate de un grup de lucru interinstituțional coordonat de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, cu criterii de departajare formate din preț (60%) și termene de livrare (40.
O precizare necesară: sumele de mai sus sunt valori de contracte atribuite, nu bani deja cheltuiți – o parte importantă din proiecte este în implementare, iar platforma a cărei construcții a fost alocată Digi de SRI se întinde pe patru ani.
Serviciul de Telecomunicații Speciale – instituția care administrează și operează infrastructura Cloudului Guvernamental, conform OUG 89/2022, și care coordonează migrarea aplicațiilor ANCPI pe platformă – a atribuit contracte de securitate cibernetică de aproximativ 50,8 mil. lei, preponderent pentru alte sectoare (platforma de incidente a justiției, semnătura electronică calificată la distanță, extinderea sistemului 112), o parte reprezentând extinderi și reînnoiri ale unor licențe existente. Directoratul Național de Securitate Cibernetică – autoritatea civilă competentă sub directiva NIS2, transpusă prin OUG 155/2024 – a atribuit achiziții de securitate cibernetică de aproximativ 0,51 mil. lei: un abonament la o platformă de threat intelligence (341.837 lei, Pragma Computers) și câteva licențe și instruiri de valoare mică. Singurul proiect IT de anvergură al DNSC, finanțat prin Măsura 184 din PNRR, se află la a doua încercare de licitare și nu fusese atribuit până la 24 iulie.
ZF a transmis SRI întrebări în legătură cu rolul său în protecția ANCPI și impactul achizițiilor sale în protecția sistemelor cheie IT ale statului, dar nu a primit un răspuns până la închiderea ediției.
