Între prezent și viitor. Ce mâncăm azi și ce vom mânca mâine?

Agricultura organică începe să prindă rădăcini tot mai adânci în lume, motiv pentru care și politicile mondiale, europene și naționale se concentrează mai mult pe dezvoltarea sa. România este unul dintre cei mai mari producători de cereale, carne de pasăre și carne de oaie. Ce investiții sunt necesare pentru a trece la procesarea lor, ca să-și aibă siguranță alimentară într-un moment de criză, cum a fost 2020? Putem  vorbi despre carne de oaie ecologică în următorii 3-5 ani? Și cui o vindem?

Agricultura este un sector dinamic și un important contributor la PIB-ul României. Circa 20% din populația României lucrează în agricultură, majoritatea au ferme de subzistență, de 3-5 hectare, care generează anual aproximativ 4% din PIB-ul țării, dar care au potențial să se dubleze sau chiar tripleze, potrivit reprezentanților angrenați în industrie. 

Fermierii români au făcut investiții în tehnologie de ultimă oră, fac în continuare investiții în digitalizare și modernizarea fermelor și unităților de producție, dar și în echipamente și aplicații de monitorizare a culturilor, cât și în sisteme de irigații, pentru a-și asigura predictabilitatea și a deveni mai profitabili. Însă, ei își doresc o strategie concretă din partea statului în sectorul agricol, măsuri mai clare și stimularea investițiilor.

În acest supliment, ZF și-a dorit să abordeze teme ce au legătură cu prezentul – efectele pandemiei începute în 2020, care au urmări în acest an, dar și efectele secetei de anul trecut, teme ce au legătură cu anul 2021, de la estimarea producțiilor agricole până la sursele de finanțare pentru procesare, promovare sau asigurarea capitalului, și teme ce au legătură cu viitorul apropiat, adică cu anul 2022, când se vor reglementa anumite aspecte în ceea ce privește agricultura ecologică.

Ce tendințe s-au conturat în anul 2020 sau ce tendințe au fost accentuate de pandemia de COVID-19? O aplecare mai mare a consumatorilor români către produsele „made in Ro”, dar mai ales către produsele bio, mutarea pieței din offline în online sau dezvoltarea unor lanțuri proprii de magazine de către producătorii români, care să înlocuiască lipsa HoReCa. Mai mult, seceta de anul trecut i-a determinat pe jucătorii din agrobusiness să se uite către agricultura în spații protejate – sere și solarii, dar și să cultive plante mai profitabile, cum sunt cartofii sau ceapa în câmp, ci nu doar tradiționalele grâu și porumb.

Cum arată anul agricol 2021? Promițător este un cuvânt des menționat de fermieri, însă spun că este prematur să facă previziuni, dar speră la un an agricol precum 2018, când România a avut producții record la cereale, de peste 30 de milioane de tone.

Cum se va face agricultură în România după 2022? Este una dintre întrebările care stau pe buzele fermierilor sau antreprenorilor din agrobusiness, în contextul în care norme noi pentru producători, care vor facilita trecerea fermierilor mai mici la metode de producție ecologică sau norme noi privind produsele organice importate. Legislația se va schimba, iar noile legi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022. De altfel, va fi modificat regulamentul în ceea ce privește fertilizanții.

Agricultura ecologică europeană va avea ca obiective concurență loială pentru fermieri și menținerea încrederii consumatorului, iar accentul se va pune pe economia circulară și pe reținerea carbonului în sol, de la 1 ianuarie 2022, conform celor mai recente informații ale Comisiei Europene.