Între percepție și realitate: România, printre țările europene cu cea mai ridicată satisfacție față de calitatea vieții

România surprinde în statisticile europene privind calitatea vieții. Potrivit celor mai recente date Eurostat, oficiul european de statistică, românii se numără printre cei mai mulțumiți cetățeni din Uniunea Europeană atunci când vine vorba de satisfacția față de viață, cu un scor mediu de 7,7 puncte din 10. Acest nivel plasează România pe locul al doilea în UE, la egalitate cu Slovenia și imediat după Finlanda, liderul clasamentului.

În 2024, cetățenii țărilor membre ale UE și-au evaluat nivelul de mulțumire față de calitatea vieții la o medie de 7,2 puncte pe o scară de la 0 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit).
La nivelul Uniunii Europene, în 2024, satisfacția medie față de calitatea vieții a fost de 7,2 puncte, pe o scară de la 0 – foarte nemulțumit – la 10 – foarte mulțumit. Finlanda a înregistrat cel mai ridicat scor (7,8), urmată de România și Slovenia (7,7), în timp ce Bulgaria s-a situat la polul opus, cu un nivel de 6,2. Grecia (6,7) și Letonia (6,9) completează grupul statelor cu cele mai scăzute evaluări.

Nivelul de satisfacție față de calitatea vieții este influențat de numeroși factori, precum vârsta, nivelul de educație, situația familială și cea financiară. Eurostat arată însă că satisfacția față de viață nu este uniform distribuită și depinde de o combinație de factori socio-economici, de la vârstă și nivel de educație până la situația financiară și structura familiei.

Vârsta rămâne un criteriu relevant. În majoritatea statelor UE, nivelul de satisfacție scade odată cu înaintarea în vârstă. În 2024, persoanele cu vârste între 25 și 64 de ani și cele de peste 65 de ani au raportat niveluri similare de satisfacție, diferențele fiind mai mici decât cele față de grupa tânără (16–29 de ani). Cele mai mari decalaje între tineri și vârstnici au fost înregistrate în Croația (2,6 puncte) și Lituania (2,2 puncte).

În 11 state membre ale UE (Slovacia, Polonia, Franța, Belgia, Austria, Suedia, Irlanda, Luxemburg, Finlanda, Țările de Jos și Danemarca), grupa mijlocie de vârstă (25–64 de ani) a raportat cel mai scăzut nivel mediu de satisfacție față de viață. În Danemarca, Finlanda și Țările de Jos, persoanele de peste 65 de ani au declarat cel mai ridicat nivel de satisfacție față de calitatea vieții.

Educația rămâne unul dintre cei mai puternici predictori ai satisfacției. Atât la nivel european, cât și în România, nivelul de mulțumire crește odată cu nivelul de educație. Persoanele cu studii superioare au raportat scoruri cuprinse între 6,8 în Bulgaria și un maxim de 8,4 în România – cel mai ridicat nivel din UE pentru această categorie. La polul opus, în rândul persoanelor cu un nivel de educație sub cel secundar, satisfacția medie a variat de la 5,6 în Bulgaria la 7,7 în Finlanda.

Veniturile și structura familiei cântăresc, de asemenea, semnificativ. Persoanele cu venituri ridicate și cele care trăiesc în gospodării cu copii declară un nivel mai mare de satisfacție față de viață. La nivelul UE, diferența dintre cei cu cele mai mari venituri și cei cu cele mai mici câștiguri este de peste un punct (7,8 față de 6,6), încă un indicator al legăturii strânse dintre stabilitatea financiară și percepția asupra calității vieții.