Între falimente de răsunet și tranzacții gigant: Cele două destine din distribuția de medicamente

”Piața s-a maturizat și s-a consolidat, au rămas mult mai puțini jucători, iar locul lăsat liber de falimentele din anii anteriori a fost umplut de ceilalți distribuitori. A fost o reașezare a pieței și au apărut ținte interesante pentru investitorii strategici“, explică Mihai Miron, antreprenorul care controlează grupul Ropharma, unul dintre veteranii pieței farmaceutice din România. De numele lui Miron se leagă și destinul uneia dintre cele mai mari fabrici de medicamente, Europharm Brașov (preluată și închisă ulterior de grupul farmaceutic GSK).

Țintele de care vorbește Miron au fost Mediplus și Farmexim, două companii antreprenoriale cu un model de business în care distribuția de medicamente a fost continuată de lanțuri de farmacii – Sensiblu și Help Net, ambele grupuri actori în tranzacții de peste 100 de milioane de euro.

Tranzacția dintre grupul ceh Penta Investments (Dr. Max) și A&D Pharma (Mediplus și Sensiblu) a fost anunțată la sfârșitul anului trecut și este evaluată la 350-400 de milioane de euro, potrivit datelor din piață.

”Dr. Max are o strategie de extindere și România este o piață mare în Europa Centrală. Avem planuri pentru România în continuare, dacă sunt oportunități, luăm acest aspect de extindere în considerare. Vom continua să ne dezvoltăm, credem că putem să ne întărim poziția pe piață și vom investi în această direcție“, afirmă Leonardo Ferrandino, CEO al Dr. Max, rețea controlată de Penta și care are, prin achiziția Sensiblu, o rețea de peste 2.000 de farmacii pe mai multe piețe europene. 
O altă intrare pe piața românească a fost a germanilor de la Phoenix, care au cumpărat grupul Farmexim, înființat de antreprenorul Ovidiu Buluc, într-o tranzacție estimată la 100 de milioane de euro, ceea ce arată că România a devenit un punct fierbinte pe piața farmaceutică europeană.

”Într-o piață cu o concentrare din ce în ce mai mare aveniturilor la jucătorii de top, apare nevoia de consolidare sau de întărire a companiilor prin prezența unor fonduri care să susțină finanțarea firmelor în contextul de profitabilitate și lichiditate limitată“, punctează Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.

Datele din situațiile financiare depuse de companii la ANAF, prelucrate de Iancu Guda, indică faptul că primii zece jucători din distribuția de medicamente controlează în prezent 56% din piață după cifra de afaceri, ceea ce arată consolidarea la vârf a jucătorilor mari și justifică interesul investitorilor străini pentru piața locală.

Dar până să ajungă un actor principal pe piața de fuziuni și achiziții din România, distribuția de medicamente a fost martor al celor mai răsunătoare falimente din economie prin prisma dimensiunii la care ajunseseră companiile care și-au cerut insolvența și care ulterior au intrat în faliment.

Rând pe rând, Relad, Montero, ADM Farm sau Polisano, jucători din topul clasamentului, cu afaceri de ordinul sutelor sau miliardelor de lei, și-au anunțat intrarea în insolvență. Relad a fost primul distribuitor important care a ieșit din piață, în perioada 2010 – 2011, iar afacerile au scăzut de la 874 de milioane de lei în 2009 la 5.600 de lei în 2011 și datorii către creditori în valoare de 1,8 mld. lei, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.

După Relad a urmat declinul unui alt distribuitor, Montero, afacerea din distribuția de medicamente a familiei Tudorache, care în 2015 a primit decizia de deschidere a falimentului în procedură generală. Și ADM Farm a anunțat intrarea în insolvență la finalul lui 2014, an în care a înregistrat o scădere cu 20% a cifrei de afaceri față de perioada similară a anului precedent. |n 2016, cel mai recent an pentru care există date publice, afacerile ADM Farm au fost de 9,7 mil. lei, de la 95 mil. lei în 2015. Pierderile în 2016 au fost de 28 de milioane de lei, iar compania mai are 115 angajați, potrivit datelor publice.

Iancu Guda menționează fragilitatea companiilor din distribuția de medicamente, în contextul în care una din patru companii din acest sector înregistrează pierderi, iar gradul de profitabilitate este unul scăzut. ”Aceste companii au un capital de lucru destul de fragil, în condițiile în care activele circulante acoperă doar cu 20% mai mult datoriile pe termen scurt. Farmaciile își colectează de două ori mai rapid creanțele de la Casa de Sănătate, dar nu transpun mai departe viteza de plată către furnizori, respectiv distribuitori și acest lucru pune presiune pe lichiditatea lor“, a spus Iancu Guda.

Dacă timp de doi ani, din 2014 până în 2016, piața de distribuție nu s-a mai clătinat, în 2016 a urmat o altă insolvență răsunătoare  Polisano, care a fost în top cinci distribuitori, cu rulaje de 1,4 mld. lei în 2014. |n 2015, cel mai recent an pentru care există date publice, Polisano a înregistrat o cifră de afaceri de 527 mil. lei, în scădere cu 60% față de anul precedent. |n 2017, la scurt timp după intrarea în insolvență, Polisano Distribuție anunța falimentul după ce măsurile de restructurare nu dăduseră rezultate.

Grupul Polisano din Sibiu a fost o afacere construită de medicul Ilie Vonica, iar declinul afacerilor din producție, distribuție și retail de medicamente, dar și servicii medicale private a venit în urma decesului antreprenorului care a pus bazele grupului. Astfel, din 2016 până anul acesta, au fost vândute rând pe rând părți din business către unii dintre cei mai mari jucători din industria de profil. Sensiblu a preluat farmaciile Polisano, iar MedLife a cumpărat divizia medicală.

În prezent, distribuția de medicamente este dominată de Mediplus, parte din grupul A&D Pharma, business preluat de Penta Investments, urmat de Farmexpert, deținut de gigantul Walgreens Boots Alliance, și Fildas, afacerea antreprenoarei Anca Vlad. De altfel, Anca Vlad este printre singurii antreprenori români care au rezistat în piață cu afacerile din distribuție și retail farmaceutic și a dus distribuitorul Fildas pe locul al treilea în piața de profil, iar lanțul de farmacii Catena este liderul pieței de retail farmaceutic.

”Piața rămâne foarte atractivă pentru investitori“, arată Mihai Miron, care adaugă că grupurile mari din afară se uită la proiecțiile de creștere pentru aceste sectoare și la decalajul pe care România îl are de recuperat față de celelalte țări europene în domeniul sănătății.