Într-o perioadă în care majoritatea românilor abia așteaptă să fugă din țară, străinii vin și se îndrăgostesc de frumusețile noastre. Ce a făcut un italo-german într-un sat mic de munte

Jorg a ajuns pentru prima dată în Bucovina într-o plimbare, ghidat de Raluca, soția lui, în locurile pe unde se găsea, la acea vreme, doar stâna unde vara se aduc și acum animalele din sat. Era un italo-german, care nu se gândea că-și va adăuga și „cetățenia” bucovineană în sânge. Raluca își amintește că atunci, la prima vizită, Jorg s-a așezat pe scaunul de muls și s-a uitat deasupra văii, spunând: „Într-o zi, aici, trebuie să facem ceva! Este prea frumos să te trezești dimineața cu această priveliște!” Ei bine…

A vorbit serios. Așa că, pentru o vreme, Jorg și Raluca au încercat, prin diferite metode, să pornească un proiect de undeva, dar parcă nimic nu se lega. „Până când, într-o zi, când am venit la părinți, cineva din vecini ne-a întrebat dacă nu dorim lemn de foc. Avea o căsuță veche și voia să-și facă o altă casă mai mare”, își amintește Raluca Voina Riommi. Acela a fost momentul când ea și Jorg s-au gândit să cumpere ei vechea casă, ceea ce au și făcut.

Au luat-o, au recondiționat-o, iar ulterior au mai strămutat alte două case și le-au alăturat celei dintâi, împreună cu un grajd de pe deal. Construcția primei căsuțe a început în octombrie 2016, iar primii oaspeți, cei mai buni prieteni ai lor, le-au călcat pragul cu ocazia Crăciunului din 2019. „În spatele proiectului se află o muncă de echipă între familii și în familie. Ideea a fost a lui Jorg să recondiționăm căsuțele și a fost o muncă enormă să le strămutăm pe deal, apoi unchiul Dumitru, cu maestrul tâmplar Sorin le-au ridicat, au făcut interioarele și au recondiționat totul cu atentă supraveghere de la București din partea noastră.” În tot acest timp, mama Ralucăi gătea și ajuta băieții zilnic, tatăl se ocupa cu animalele, bunicul cu sfaturile despre cum se făceau casele în trecut și chiar cu o mână de ajutor, când a fost nevoie.

Tot proiectul a primit, la final, numele Hai la Saivan, unde „saivan” este un cuvânt vechi românesc, de etimologie turcă, ce desemnează un adăpost de iarnă pentru oi sau vite. Și astfel, Hai la Saivan a devenit un al treilea copil al familiei, care mai are doi băieți, dar și doi căței. Raluca și Jorg au făcut din Bucovina casa lor, după ce acolo au făcut cununia religioasă și petrecerea de nuntă, ei cunoscându-se în 2011 la o filmare în Lisabona și căsătorindu-se după doar câteva luni, în Las Vegas.

Pentru proiectul din Bucovina, s-au inspirat din cărți vechi despre arhitectura tradițională românească și de la toate muzeele satului din România. „Locul a fost al familiei de mai bine de treizeci de ani. Părinții au făcut stână și loc pentru fân pe perioada verii acolo. Ne este frică să calculăm exact cât am investit pentru a transforma locul”, mărturisește Raluca. Astăzi, Hai la Saivan înseamnă un proiect compus din trei case, datând din anii 1910, 1920 și 1930, iar cazarea este disponibilă oaspeților pe case, nu pe camere. Casa Mare are o capacitate de maximum șase persoane și costă 260 de euro pe noapte off-season și 280 de euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus.

Casa Mică are o capacitate de maximum patru persoane și se închiriază la un preț de 160 euro pe noapte off-season și de 170 euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus, iar Casa foarte Mică care este potrivită pentru două persoane, la prețul de 110 euro pe noapte în afara sezonului și de 120 euro pe noapte în sezon, cu micul dejun inclus. Pentru perioade mai lungi sau pentru grupurile care închiriază mai mult de o căsuță, pot să apară discounturi.

Locul se definește ca un retreat bio, așezat în vârful unui platou cu vedere la valea râului Moldova și cu muntele Rarău pe fundal. Toată mâncarea și băutura este făcută chiar acolo, în mod tradițional, după metode cu secole de vechime în spate. „Noi nu ne focusăm atât de mult pe numărul de oaspeți, ci mult mai mult pe experiența premium a lor, de aceea și locurile puține de cazare, adică pentru maximum douăsprezece persoane.

Am prins ani atipici de când am început, doi cu Covid și unul cu război, însă avem o rată de ocupare aproape de 100% în timpul sărbătorilor și în lunile de vară.” Chiar și în afara sezonului, weekendurile sunt cam mereu pline, iar în timpul săptămânii de regulă vin oaspeți care lucrează remote de la Hai la Saivan. Mai ales în timpul pandemiei, pe acolo au trecut și foarte mulți străini, din Olanda, din Statele Unite ale Americii, Germania, Franța, Israel, Peru, Ucraina, Italia. „Paradoxal, am avut mai multe rezervări anul trecut, în pandemie, decât anul acesta. Dat fiind că fiecare are intimitatea sa aici sus, în propria căsuță, am avut oaspeți care ne-au călcat pragul și de mai multe ori pe an, căutând acest gen de experiență, retreat cu mâncare bio, tradițională, aer curat și liniște.”

În zonă, se află mănăstirile bucovinene devenite parte a patrimoniul UNESCO, Muzeul Oului din Vama, pădurea virgină Slătioara, Moara Dracului, Pietrele Doamnei de pe masivul Rarău, pârtiile de schi din Câmpulung Moldovenesc – o atracție pe timp de iarnă, precum și experiențele oferite chiar de proprietarii de la Hai la Saivan, printre care cules de ciuperci, plimbări cu sania sau cu căruța, picnic în pădure, trasee montane și „ateliere” de făcut brânză ca acum 100 de ani, în stâna proprie sau de cusut ii. „Pentru moment, am terminat ultima etapă a proiectului Hai la Saivan, un grajd recondiționat de peste 120 de ani, transformat în loc pentru mici evenimente, care poate găzdui până la 40 de persoane. Nu cred că ne vom extinde și în alte părți ale țării”, spune însă Raluca, adăugând că a văzut că apar tot mai multe locuri frumoase în România, dezvoltate de oameni cu inițiative bune și că își doresc să le devină și ei, la rândul lor, oaspeți.

Prețurile de cazare la Hai la Saivan pornesc de la 110 euro și ajung la 280 de euro pe noapte pentru o casă, în funcție de tip.

Chiar și în afara sezonului, weekendurile sunt cam mereu pline, iar în timpul săptămânii de regulă vin oaspeți care lucrează remote de la Hai la Saivan.

Mai ales în timpul pandemiei, pe acolo au trecut și foarte mulți străini, din Olanda, din Statele Unite ale Americii, Germania, Franța, Israel, Peru, Ucraina, Italia.