Suntem într-o nouă criză, dar nimeni nu protestează pentru că are rezerve financiare acumulate în ultimul deceniu: care sunt cele 13 puncte de rezistență care susțin linia frontului în fața asaltului creșterii prețurilor, majorării dobânzilor și scăderii puterii de cumpărare

Toate prețurile cresc, de la energie până la biscuiți (biscuiții mei de cafea au crescut de la 9 lei al 13 lei din decembrie până acum), inflația a ajuns la 10,15%, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani (în SUA inflația este de aproape 8%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, iar în Germania este de 7%, cel mai ridicat nivel de la începutul anilor ‘90), dobânzile cresc, economiile scad, Putin a atacat militar Ucraina, ceea ce a declanșat tensiuni geopolitice fără precedent între marile puteri.

În România, chiar dacă datele macroeconomice se înrăutățesc – inflația va crește mult peste așteptări, conform analizelor BNR, în spatele cursului valutar se acumulează tensiuni, salariile nu vor crește la nivelul inflației –, populația rezistă destul de bine, având în vedere contextul în care trăim.

Nimeni nu este în stradă (încă), creșterile de prețuri și inflația au intrat deja în cotidian și sunt asumate, iar peste tot parcă există niște bani care apar de nicăieri, care sunt mai mult sau mai puțin contabilizați în datele oficiale. Gândiți-vă că românii au investit mai mult de 1 miliarde de euro în Bitcoin și criptomonede, unii au pierdut, dar alții au câștigat.

Bineînțeles că economia nu înseamnă numai Bitcoin, dar totuși există niște bani care ne ajută să rezistăm mai bine acestei crize.

Ce diferă față de acum un deceniu, față de criza anterioară, cum de acum rezistăm mult mai bine:

1. Salariile sunt mai mari, ceea ce face ca această criză să se simtă mai puțin: salariul minim a crescut în ultimul deceniu de la 510 lei net (120 de euro) la 1.524 de lei (310 euro), adică de trei ori; salariul mediu a crescut de la 1.500 de lei (350 de euro) la 3.700 de lei (750 de euro), adică de două ori și jumătate. Salariul mediu în București este de 4.500 de lei, adică 900 de euro.

Cei peste 100.000 de IT-iști pornesc de la un salariu mediu de 1.200 de euro; salariile din sănătate au crescut de paroape trei ori, iar salariile din învățământ s-au dublat.

Deci situația actuală poate fi înfruntată mult mai bine.

2. Inflația și cursul valutar leu/euro au crescut cu mult sub creșterea salariilor, ceea ce a majorat substanțial puterea de cumpărare: în ultimul deceniu inflația a crescut cu numai 23,7%, în timp ce cursul valutar a crescut cu numai 14%. Asta înseamnă că, raportat la creșterile nominale de salarii, salariile reale au crescut substanțial.

O inflație de peste 10% în acest an comparativ cu o inflație de 23,7% înregistrată în ultimul deceniu, poate fi acceptată fără probleme.

3. Stabilitatea cursului valutar leu/euro a schimbat mult datele problemei: în criza din 2008 în șase luni, septembrie-martie, cursul a crescut cu 20%, iar acum, într-un an de zile, creșterea este de sub 2%.

4. Ceea ce la început pare să fie o vulnerabilitate a economiei românești, că foarte multe prețuri sunt stabilite în euro (telefonie mobilă, apartamente, mașini, materiale de construcții, materii prime) a fost un punct forte pentru economia României în ultimul deceniu: pentru că euro nu a crescut cu numai 14% în ultimii 10 ani, multe companii nu au putut să-și transfere creșterea costurilor în lei (spre exemplu, salariile) în prețurile finale. Chiar dacă prețurile au crescut în euro, creșterea nominală în lei a fost sub inflație și sub creșterile de salarii.

5. Scăderea dobânzilor la lei și trecerea la creditarea în moneda națională: de la 6% în 2012, dobânzile de referință au scăzut la 1-1,5%; această reducere a eliberat foarte mulți bani prin scăderea ratei fie pentru creditele ipotecare, imobiliare, fie pentru creditele de consum. Creșterea dobânzilor care a început acum încă nu se vede, pentru că cifrele sunt încă mici.

Pe fondul scăderii dobânzilor la lei, creditele în lei acordate populației au crescut de la 35 de miliarde de lei la 138,5 miliarde de lei, iar cele în valută au scăzut de la 69 de miliarde de lei (echivalent valută) la 26,9 miliarde de lei.

6. Prin dublarea și triplarea salariilor, coroborată cu scăderea dobânzilor și stabilitatea cursului valutar, ponderea unui credit ipotecar – adică principalul plus dobânda – într-un salariu, a scăzut foarte mult, ceea ce a eliberat sume importante de bani pentru altceva, fie pentru economii, fie pentru cheltuieli.

7. Pe fondul creșterii salariilor și reducerii ponderii unor cheltuieli în venituri, economiile la bancă au crescut substanțial: acum 10 ani românii aveau la bancă 72 de miliarde de lei (în lei), acum au 164,7 miliarde de lei. În valută, economiile au crescut de la echivalentul a 62,7 miliarde de lei la 121,5 miliarde de lei.

8. PIB-ul, care înseamnă valoarea adăugată în economie, a crescut de la 557 de miliarde de lei (131 mld. euro) la 1.179 miliarde de lei (240 mld. euro): când ai o valoare adăugată mai mare poți să plătești salarii mai mari, poți să faci investiții, poți să pui bani deoparte.

9. În criza anterioară, companiile au fost nevoite să reducă salariile și să dea oameni afară (economia a pierdut 700.000 de locuri de muncă), în timp ce acum companiile duc lipsă acută de oameni și majorează salariile pentru a sta în piață.

10. Chiar dacă situația bugetului este proastă, statul nu face disponibilizări și nici nu taie salariile, ca în 2010: situațiile excepționale cu care ne confruntăm de peste doi ani – Covid și acum războiul din Ucraina – a permis tuturor statelor, inclusiv României, să aibă deficite bugetare mult mai mari, duble sau chiar triple, ceea ce a permis să nu aibă loc tăieri de salarii și restructurări.

Toate aceste deficite au dus la creșterea datoriei publice de la 191 de miliarde de lei la 596 de miliarde de lei; această creștere a datoriei a susținut creșterea salariilor, menținerea aparatului bugetar la peste 1,2 milioane de angajați, creșterea pensiilor, realizarea unor investiții.

11. Sistemul bancar este solid și poate susține creditarea: în criza anterioară sistemul bancar ducea în spate credite neperformante de 25% din total portofoliu de credite, ceea ce aducea o presiune în plus pe capitalul băncilor și pe posibilitatea de a acorda noi credite; acum băncile au capital suficient, chiar prea mare, creditele neperformante sunt la numai 4% după doi ani de Covid, iar bancherii vor să dea credite pentru că au depozite în exces, numai clienți să fie. Sunt clienți care își vor acoperi scăderea puterii de cumpărare, apărută ca urmare a creșterii inflației, prin bani luați prin împrumuturi, considerând că pot face față fără probleme plății ratelor, iar această criză nu va dura prea mult.

12. Deși are o pondere mică, Bursa de la București a adus câștiguri substanțiale investitorilor în ultimul deceniu, ceea ce a dus la apariția unor sume de bani suplimentare; de asemenea, sunt zeci de mii de români care tranzacționează pe bursele externe și au învățat să facă bani pe aceste piețe.

13. Banii care vine din tranzacții: în ultimul deceniu, odată cu revenirea pieței imobiliare și a economiei, s-au tranzacționat apartamente la prețuri în creștere, companii la prețuri mai mari, terenuri agricole la prețuri din ce în ce mai mari, ceea ce în final se adună într-o sumă mai mare de bani, care ulterior fie este cheltuită pe altceva, fie este investită. Acești bani înseamnă miliarde de lei și de euro, care acum constituie o plasă de rezistență în noua criză.

Eu am trecut în revistă 13 puncte de rezistență, dar probabil că sunt mai multe. Deși nu pare, economia și situația actuală sunt mult mai bune decât acum un deceniu, ceea ce ne permite să rezistăm mai bine asaltului creșterii prețurilor, majorării dobânzilor și nnu în ultimul rând tensiunilor de lângă noi.