INTERVIURILE BUSINESS MAGAZIN: „Norii unei noi recesiuni se apropie dar, indiferent dacă vom trece sau nu printr-o perioadă de declin economic, vom vedea mai multe intervenții ale guvernelor în economie, pentru că „piața liberă” nu mai este, de fapt, așa de liberă”

Norii unei noi recesiuni se apropie dar, indiferent dacă vom trece sau nu printr-o perioadă de declin economic, vom vedea mai multe intervenții ale guvernelor în economie, pentru că „piața liberă” nu mai este, de fapt, așa de liberă, a explicat pentru Business MAGAZIN prof. dr. Nenad Filipović din cadrul școlii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia.

Vom vedea o intervenție din ce în ce mai mare a guvernelor în economie, indiferent dacă vom fi martorii unei recesiuni sau nu, conform definițiilor diferite ale economiștilor, și ne vom confrunta cu o predictibilitate mult mai scăzută decât până acum, a spus profesorul Filipović, prezent recent la București. „Ideologic, guvernele au renunțat la «piețele libere» și cred că au avut dreptate că au făcut acest lucru.

Ca să vă dau un exemplu: dacă ne uităm la factorii care au condus la creșterea prețului la energie în Europa în această perioadă, vedem că o mare parte a acestei creșteri este generată de speculație. Așa că nu este o piață liberă. Este o piață în care unii dintre marii investitori în energie au speculat, au preluat controlul pieței și au șantajat. Unele bănci, unele instituții financiare, unii mari producători de energie duc prețurile în această direcție, prețuri care nu reflectă adevăratele probleme de cerere și ofertă. Și atunci, dacă vedem că nu e o piață liberă, de ce ar trebui ca guvernele să nu intervină în economie?”, a explicat prof. dr. Nenad Filipović, directorul programelor de educație managerială din cadrul școlii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia.

Faptul că vom  vedea o mai puternică implicare a guvernelor în economie față de cea din crizele anterioare face dificil de previzionat cum va arăta viitoarea criză. Dar un lucru este cert: intervențiile guvernelor vor limita efectele crizei. Războiul din Ucraina va fi o sursă permanentă de instabilitate, care ar putea dura mai mult decât ne așteptăm acum. Pe de altă parte, pandemia a afectat puternic lanțurile de aprovizionare, ceea ce duce la un curent antiglobalizare în întreaga lume. „În următorii doi ani cred că vom avea o perioadă cu o mai mare complexitate și cu o mai mare volatilitate. Dacă va fi așa, cred că vom avea nevoie modele de business mai robuste, care se pot adapta rapid, care pot echilibra riscurile. Iar un exemplu în acest sens putem vedea la companiile din industria ospitalității, care au fost forțate de pandemie să își modifice modelul de business, iar în urma acestor ani au devenit mai puternice.”

Pe de altă parte, industria transporturilor aeriene, ca parte componentă a industriei ospitalității, a dat exemplul opus, pentru că „să alergi prea repede într-o direcție poate crea probleme”, din cauza lipsei capacității operatorilor aerieni de a-și deservi cum trebuie clienții. Întrebat cum crede că va face față economia României unei eventuale crize, profesorul Filipović a spus că, deși nu este un expert în această arie, a observat că, istoric, statele cu instabilitate politică sunt mai dezavantajate din punct de vedere economic în astfel de situații. „E adevărat, România nu este singura țară din Europa cu instabilitate politică, dar acesta este un dezavantaj pentru economie. Pe de altă parte, ce văd ca avantaj pentru România este faptul că, prin comparație cu alte state, aveți o piață locală destul de mare din punctul de vedere al numărului de locuitori. Totuși, faptul că vă confruntați cu o scădere demografică foarte mare este un mare dezavantaj.”

„România nu este singura țară din Europa cu instabilitate politică, dar acesta este un dezavantaj pentru economie. Pe de altă parte, ce văd ca avantaj pentru România este faptul că, prin comparație cu alte state, aveți o piață locală destul de mare din punctul de vedere al numărului de locuitori. Totuși, faptul că vă confruntați cu o scădere demografică foarte mare este un mare dezavantaj.”

Prof. dr. Nenad Filipović, directorul programelor de educație managerială din cadrul școlii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia

Profesorul Filipović spune că un alt avantaj al României este că a cam terminat cu restructurarea companiilor și că prezența companiilor internaționale mari s-a stabilizat și nu a „eliminat” de tot sectorul antreprenorial românesc, cum s-a întâmplat în alte state. „România a reușit să mențină, în zona companiilor mici și mijlocii, multe companii antreprenoriale. Și asta am observat că s-a întâmplat în majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est, atunci când am făcit un studiu despre așa-numiții «campioni ascunși» (companii relativ mici, dar cu un succes foarte mare – n.red.).”

El și-a amintit că, la un moment dat, a colaborat în cadrul unor proiecte de competitivitate națională pentru Germania și Brazilia cu firma de consultanță în management strategic McKinsey, iar rezultatele au arătat câteva concluzii care să ajute guvernele  să intervină acolo unde este necesar pentru creșterea competitivității economiei. „Trebuie să investiți în educație, dar în toate sectoarele ei: de la formarea meseriașilor până la cea a inginerilor, a doctorilor, a profesorilor, a unui sistem social care îi va face pe oameni să se simtă în siguranță în țară. Siguranță atât în ceea ce privește protecția cetățenilor în cazul eventualelor violențe și infracțiuni, cât și siguranța psihologică, ca ei să știe, de exemplu, că statul are grijă de ei în cazul în care devin inapți pentru muncă. Apoi, trebuie investit în clustere industriale, pentru că nicio țară nu poate fi bună la toate.” Profesorul Filipović s-a aflat săptămâna trecută la București, cu ocazia organizării, de către asociația de absolvenți din România ai IEDC-Bled School of Management în parteneriat cu școala de afaceri a unei competiții – „Case Study” –, care provoacă angajații mai multor companii de pe plan local să lucreze împreună, timp de două zile. Peste 200 de manageri români au urmat până în prezent programele de educație managerială oferite de IEDC- Bled School of Management din Slovenia, dintre care circa 60 au fost absolvenții programului de MBA.