Interviu Dragoș Bucurenci, Global Director External Affairs, Philip Morris România: Una dintre piețele cheie pentru noi este Japonia, care a atras aproximativ 42% din exporturile de produse din tutun încălzit în perioada 2017-2023, iar anul trecut această cifră a crescut la 59%

Fabrica Phillip Morris din Otopeni reprezintă un motor economic semnificativ, nu doar prin contribuțiile directe, dar și prin impactul său pe termen lung, investitiile totale în această unitate depășind 730 de milioane de dolari, din cele peste 12,5 miliarde de dolari investite la nivel global în cercetarea și dezvoltarea produselor fără fum, a declarat Dragoș Bucurenci, Global Director External Affairs, Philip Morris România.

”În 2023, România a atins pragul de 1 miliard de euro doar din exporturile de produse din tutun încălzit. Este o realizare ce plasează tutunul încălzit pe locul trei în topul exporturilor românești, alături de produse agricole precum cerealele, care au fost în mod tradițional pilonii exporturilor noastre”.

Una dintre pietele cheie pentru companie este Japonia, care a atras aproximativ 42% din exporturile de produse din tutun încălzit al PMI în perioada 2017-2023, iar anul trecut această cifră a crescut la 59%, spune Dragoș Bucurenci.

”Un element esențial în această ecuație este acordul de liber schimb dintre UE și Japonia, care ne permite, printre altele, să exportăm fără taxe vamale. Valoarea totală a exporturilor românești către Japonia a fost de aproximativ 594 de milioane de euro în 2023. Aceste exporturi ne ajută să atenuăm deficitul comercial al țării și să susținem economia națională într-un context global competitiv. Faptul că putem concura cu succes pe una dintre cele mai exigente piețe din lume subliniază nivelul înalt de calitate și tehnologie pe care îl aducem în producția noastră”.

Fabrica din Otopeni este în paralel un centru de inovare, fiind una dintre cele trei facilități din UE dedicate consumabilelor pentru produsele care încălzesc tutunul.

PMI operează în Europa printr-o retea de unități de producție, printre care se numără Grecia, Italia și România, dar și fabrici din Germania, Olanda, Elveția, Polonia, Lituania sau Suedia, prin achiziția Swedish Match. Produsele fără fum reprezintă deja 38% din veniturile nete globale ale PMI.

În același timp, Directorul de External Affairs al Philip Morris România atrage atentia că România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană în care se constată o creștere a prevalenței fumatului în ultimii ani.

”Trebuie să fim onești și să spunem răspicat că politicile publice de control al tutunului din ultimii ani au eșuat. Și este regretabil că, în loc să schimbe vechile abordări, autoritățile insistă cu aceleași politici publice ale căror rezultate sunt mai mult decât dezamăgitoare. În același timp, categoria produselor fără fum are încă o pondere mică pe piață dacă ne raportăm la numărul fumătorilor adulți”.

Din 1 septembrie 2024, Dragoș Bucurenci a fost promovat ca Director External Engagement în cadrul echipei Philip Morria International de la Lausanne.

Vedeti mai jos interviul integral:

Ziarul Financiar: Philip Morris International (PMI) a făcut investiții semnificative în România începând cu anul 2017. Suma totală anunțată de companie este de peste 730 de milioane de dolari. Care este scopul acestor investiții?

Dragoș Bucurenci: În ultimii ani, Philip Morris International s-a transformat din temelii cu scopul de a construi un viitor în care țigările vor fi înlocuite cu alternative mai puțin dăunătoare la fumat. Acest proces este cel mai radical dintre cele care au transformat compania și industria până acum. Iar Philip Morris România este unul dintre pionerii acestei schimbări, datorită investițiilor de peste 730 de milioane de dolari făcute în fabrica din Otopeni, din cele peste 12,5 miliarde de dolari investite la nivel global în cercetarea și dezvoltarea produselor fără fum.

Trebuie să vă spun că fabrica din 2024 nu mai seamănă cu fabrica din anul 2000, când a fost finalizată construcția ei. Investițiile constante pe care le-am făcut aici nu doar că ne-au permis să modernizăm această unitate, dar reflectă și ambiția noastră de a poziționa România ca un reper pe harta globală a inovației. Devenită o fabrică de ultimă generație, destinată consumabilelor pentru produsele noastre care încălzesc tutunul, fabrica din Otopeni este a doua la nivel european, după fabrica din Bologna.

Obiectivul final al acestor investiții este o schimbare majoră de paradigmă la nivelul societății: să oferim celor aproximativ patru milioane de fumători din România șansa de a lua o decizie informată, bazată pe știință și de a renunța la țigări în favoarea unor produse fără fum care, deși nu sunt complet lipsite de riscuri, reprezintă o alternativă mai bună la continuarea fumatului. Dacă vom reuși să atingem acest obiectiv îndrăzneț, impactul asupra sănătății publice va fi unul uriaș.

Ziarul Financiar : Care este amprenta economică a fabricii din Otopeni asupra economiei României?

Dragoș Bucurenci: Fabrica din Otopeni reprezintă un motor economic semnificativ, nu doar prin contribuțiile directe, dar și prin impactul său pe termen lung. În 2023, țara noastră a atins pragul de 1 miliard de euro doar din exporturile de produse din tutun încălzit. Este o realizare ce plasează tutunul încălzit pe locul trei în topul exporturilor românești, alături de produse agricole precum cerealele, care au fost în mod tradițional pilonii exporturilor noastre. Cu toate acestea, spre deosebire de produsele agricole, care sunt materii prime, produsele din tutun încălzit au o valoare adăugată ridicată, rezultată din inovație și tehnologie de ultimă generație. Acest lucru contribuie semnificativ la echilibrarea balanței comerciale a României, subliniind impactul net pozitiv al acestui produs în economia națională.

Fabrica din Otopeni este nu doar o unitate de producție, ci și un centru de inovare și excelență: ea este una dintre cele trei facilități din UE dedicate consumabilelor pentru produsele care încălzesc tutunul. Această poziționare strategică ne permite să fim competitivi pe piețele internaționale și să susținem obiectivele economice ale României, cu impact direct asupra balanței comerciale a țării.

Spun asta mai ales în contextul în care ne-am obișnuit de-a lungul timpului cu ideea că România este mai degrabă un importator net de materii finite și un exportator de materii prime. Fabrica din Otopeni echilibrează această situație prin exporturile sale de produse de înaltă valoare adăugată, fundamentate științific și bazate pe inovație și tehnologie avansată. Este un motiv de mândrie, pentru că demonstrăm că România poate fi și producător și exportator de produse competitive, cu valoare adăugată ridicată, pe piețele internaționale.

Ziarul Financiar: Dacă vorbim despre piețele internaționale și consultăm cifrele PMI, observ că un exemplu notabil este creșterea exporturilor către Japonia. Cum contribuie aceste exporturi la economia națională și ce beneficii aduc ele României?

Dragoș Bucurenci: Japonia este, într-adevăr, una dintre piețele noastre cheie. În perioada 2017-2023, aproximativ 42% din exporturile de produse din tutun încălzit au mers către Japonia, iar în 2023 această cifră a crescut la 59%. Rolul semnificativ al companiei noastre în aceste statistici reflectă atât calitatea și competitivitatea produselor fabricate în România, cât și forța parteneriatelor comerciale pe care le-am construit.

Un element esențial în această ecuație este acordul de liber schimb dintre UE și Japonia, care ne permite, printre altele, să exportăm fără taxe vamale. Valoarea totală a exporturilor românești către Japonia a fost de aproximativ 594 de milioane de euro în 2023. Aceste exporturi ne ajută să atenuăm deficitul comercial al țării și să susținem economia națională într-un context global competitiv. Tratatul de liber schimb facilitează comerțul și creează un mediu propice pentru dezvoltarea afacerilor românești pe piețele externe. Este un exemplu excelent de cum politica comercială poate avea un impact direct și pozitiv asupra economiei noastre.

Mai mult decât atât, prezența pe piața japoneză este o dovadă a angajamentului nostru față de excelență și inovație. Exporturile către Japonia sprijină deopotrivă economia românească și consolidează prestigiul României pe scena internațională. Faptul că putem concura cu succes pe una dintre cele mai exigente piețe din lume subliniază nivelul înalt de calitate și tehnologie pe care îl aducem în producția noastră. Aceste relații comerciale sunt vitale pentru dezvoltarea noastră continuă și pentru menținerea unei economii puternice și stabile. În plus, ele demonstrează capacitatea României de a fi un jucător important în economia globală și promovează imaginea și prestigiul țării noastre pe piețele internaționale.

Ziarul Financiar: Europa este o piață importantă pentru Philip Morris International. Cum arată până acum anul 2024 pentru Philip Morris International în Europa și, în special, în România?

Dragoș Bucurenci: Anul 2024 marchează o continuare a eforturilor semnificative ale Philip Morris International pentru reindustrializarea Europei, un proces în care România joacă un rol crucial. PMI operează în Europa printr-o rețea extinsă de unități de producție, printre care se numără Grecia, Italia și România, dar și fabrici din Germania, Olanda, Elveția, Polonia, Lituania sau Suedia, prin achiziția Swedish Match. Această infrastructură industrială robustă susține cea mai importantă piață a companiei la nivel global și reflectă angajamentul de a transforma Europa într-un centru industrial modern și competitiv. De altfel, produsele fără fum reprezintă deja 38% din veniturile nete globale ale PMI. Este un indicator clar al succesului și angajamentului companiei în direcția unei transformări profunde spre viitor.

Reindustrializarea Europei este strâns legată de capacitatea de export a României, evidențiată de performanțele fabricii din Otopeni, care a contribuit la creșterea exporturilor totale ale PMI din Europa. În prima jumătate a anului 2024, PMI a înregistrat o creștere organică a veniturilor de 12,5% și o marjă operațională ajustată de 38,4%, susținută în mare parte de producția din facilitățile europene. De asemenea, investițiile semnificative în infrastructura industrială din România și alte țări europene au permis extinderea pe piețe internaționale exigente, ceea ce a consolidat poziția Europei ca un hub de exporturi de produse cu valoare adăugată ridicată.

Prin urmare, reindustrializarea Europei și creșterea exporturilor românești nu reprezintă doar procese paralele, ci sunt profund interconectate. Capacitatea de producție modernizată din Europa, susținută de rețelele industriale ale PMI, permite României să devină un jucător de top pe piețele internaționale. Acest lucru aduce beneficii economice semnificative atât la nivel național, cât și european, și integrează România armonios în lanțul valoric global și contribuie la echilibrarea balanței comerciale a Europei.

Ziarul Financiar: Care sunt provocările cu care vă confruntați din perspectivă economică? Dar din perspectiva reglementării și a promovării produselor alternative la fumat?

Dragoș Bucurenci: Provocările sunt strâns legate de transformarea profundă prin care trece compania noastră, dar și industria în ansamblu. Inovația reprezintă fundamentul eforturilor noastre de a construi un viitor fără fum, iar aceasta nu se limitează doar la dezvoltarea tehnologică, ci implică și un angajament ferm față de știință și transparență. Pentru ca aceste produse să aibă impactul dorit, este esențial ca autoritățile de reglementare, atât din România, cât și la nivel european, să asigure un cadru legislativ adecvat, care să permită dezvoltarea acestor inovații și accesul fumătorilor adulți care altfel ar continua să fumeze la aceste inovații.

Din perspectivă economică, continuăm să investim în România, așa cum am anunțat anul trecut. PMI și-a asumat un angajament serios față de țara noastră, iar investițiile continue în fabrica din Otopeni reflectă nu doar încrederea companiei în potențialul economic al României, dar și dorința de a contribui la dezvoltarea ei. Acest lucru ne permite să ne dezvoltăm capacitățile de producție, să creăm noi locuri de muncă, să creștem nivelul exporturilor și, în cele din urmă, să consolidăm poziția României ca un centru important pe harta globală a inovației.

Totuși, pentru a putea continua pe acest drum, este nevoie de predictibilitate legislativă și de un cadru fiscal echilibrat care să favorizeze inovația. Este crucial să operăm într-un mediu economic echitabil, corect și stabil, care să sprijine toți actorii economici în demersurile lor de a aduce valoare adăugată economiei locale și globale.

Ziarul Financiar: PMI consideră că un context de reglementare încurajator și sprijinul societății civile pot pune capăt vânzărilor de țigări în 10-15 ani în multe țări. Cum ar trebui să arate reglementarea produselor fără fum?

Dragoș Bucurenci: Au trecut 10 ani de când Philip Morris International a lansat IQOS, primul dispozitiv care încălzește tutunul fără să îl ardă, și a început astfel călătoria către un viitor fără fum. Astăzi, în urma unor investiții totale de peste 12,5 miliarde de dolari la nivel global, putem spune că suntem pe drumul cel bun: produsele inovatoare fără fum ale PMI sunt disponibile în peste 90 de piețe și 36,5 de milioane de adulți din întreaga lume au ales să folosească aceste produse fără fum. Iar categoria produselor fără fum s-a extins cu o varietate de alternative cu risc redus, cum ar fi tutunul încălzit și pliculețele cu nicotină pentru uz oral, toate susținute de cercetare științifică și inovație.

Mai avem drum de parcurs din această călătorie, dar facem pași importanți mai ales în țările unde guvernele disting între țigările clasice, cea mai nocivă formă de consum a nicotinei și între produsele fară fun care reprezintă o alternativă mai bună. Un element esențial al acestui cadru este taxarea diferențiată, care stimulează tranziția către aceste produse cu risc redus. Însă acest tip de reglementare trebuie să includă nu doar o taxare adecvată, ci și măsuri care să permită o informare corectă a consumatorilor, care să combată dezinformarea prin accesul la dovezile științifice existente.

Dacă factorii de decizie nu acționează, consecințele pentru sănătatea publică pot fi severe. Experiența Suediei arată că fumătorii pot trece la produse cu risc redus atunci când primesc informații corecte. Suedia este pe cale să devină prima țară din UE care atinge pragul de doar 5% incidență a fumatului – nivelul oficial de „fără fum” stabilit de Organizația Mondială a Sănătății. Succesul se datorează adoptării pe scară largă a produselor fără fum, ceea ce a redus rata fumatului cu 55% în ultimul deceniu. Drept urmare, Suedia înregistrează cu 44% mai puține decese cauzate de fumat, o rată a cancerului cu 41% mai mică și cu 38% mai puține decese asociate cancerului în comparație cu alte țări din UE. Suedia reprezintă, astfel, un exemplu clar despre modul în care un cadru de reglementare adecvat și o informare corectă pot avea un impact major asupra sănătății publice.

Ziarul Financiar: În România, numărul fumătorilor scade într-un ritm relativ lent comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. Cum s-ar putea accelera această scădere? Ce strategii urmărește compania în reducerea efectelor nocive ale fumatului și cum sunt aplicate în România?

Dragoș Bucurenci: Realitatea despre care vorbim prea rar este că România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană în care se constată o creștere a prevalenței fumatului în ultimii ani. Trebuie să fim onești și să spunem răspicat că politicile publice de control al tutunului din ultimii ani au eșuat. Și este regretabil că, în loc să schimbe vechile abordări, autoritățile insistă cu aceleași politici publice ale căror rezultate sunt mai mult decât dezamăgitoare.

În același timp, categoria produselor fără fum are încă o pondere mică pe piață dacă ne raportăm la numărul fumătorilor adulți. În acest moment, doar peste jumătate de milion de fumători adulți români au ales produsele fără fum dezvoltate de compania noastră. Dintr-un total de patru milioane de fumători după aproape un deceniu de promovare a acestor produse alternative. Țigările vor putea fi înlocuite cu produse fără fum doar dacă acești fumători adulți vor primi acces la informații corecte și la produse fundamentate științific. Și în 2024, gradul de dezinformare este foarte mare, iar rolul nostru este să le explicăm fumătorilor că arderea tutunului este problema. Principala cauză a riscurilor pe care fumatul le prezintă pentru sănătate o reprezintă nivelurile ridicate ale compușilor nocivi și potențial nocivi care rezultă în urma arderii tutunului.

Viitorul fără fum pe care ni l-am propus este posibil, iar beneficiile pe care acesta le poate aduce fumătorilor și sănătății publice sunt enorme. Însă nu putem realiza singuri acest lucru, ci doar împreună cu autoritățile și societatea civilă. Dacă lăsăm deoparte prejudecățile și ne uităm sine ira et studio la dovezile științifice, putem purta un dialog autentic, fundamentat, despre potențialul acestor produse de a reduce riscurile și de a contribui la reducerea prevalenței fumatului, adică, în cele din urmă, la o societate mai sănătoasă. Credem cu tărie că deciziile bine informate pot salva vieți.