INTERVIU. Cum navighează economia și băncile prin provocări. Lecții învățate în banking și adaptare

Economia încetinește, fapt ce se resimte și la nivelul sectorului bancar, însă nu va fi recesiune în acest an, este de părere Mihaela Bîtu, șefa ING Bank. Totuși, spune ea, banca își păstrează prudența necesară și rămâne permanent atentă atât la evoluțiile locale, cât și la cele internaționale. Pe fondul inflației și al ratelor de dobândă mari, cererea de creditare s-a temperat. Mihaela Bîtu vorbește într-un interviu despre provocările actuale, precum și despre maturizarea și responsabilitatea financiară ale românilor și ale sistemului financiar în ansamblu, susținând că „au fost învățate multe lecții din trecut”, ceea ce ne ajută să ne adaptăm mai repede la noul set de circumstanțe economice caracterizat de încetinire a PIB, inflație mare, dobânzi ridicate și temperare a creditării.

În general, observăm o reziliență a activității economice, dar și o persistență a trendurilor generale. Probabil că principalele puncte de atenție sunt în zona producției industriale, care este pe un trend multianual contracționist, deși nu toate ramurile industriei subperformează. Apoi, agricultura este desigur un sector relativ volatil, mai ales în perioada aceasta. Construcțiile, sectorul imobiliar și domeniile economice conexe sunt afectate într-o oarecare măsură de contextul actual, însă accesarea fondurilor europene și investițiile publice aferente aplanează întrucâtva trendurile de decelerare. Pe de altă parte, sectorul serviciilor traversează o perioadă bună, în special zona de IT”, așa vede Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank, tabloul economic actual al României.

Ea consideră că „au fost învățate multe lecții din trecut”, ceea ce ne ajută să ne adaptăm mai repede la noul set de circumstanțe economice caracterizat de încetinirea PIB, inflație mare, dobânzi ridicate și temperare a creditării. Pentru România, ING anticipează o încetinire a creșterii produsului intern brut de la 4,7% în 2022, la aproximativ 2,5% în 2023, probabil una dintre cele mai mari rate de creștere economică din Europa în acest an. „În general, pare că asistăm la o ușoară rebalansare a modelului de creștere economică dinspre consum înspre investiții, fenomen care poate fi însă susținut pe termen mediu numai printr-o absorbție eficientă a fondurilor europene.

În 2022, activele ING Bank au avut un plus de 6,4% față de 2021, urcând la 63,1 mld. lei (cotă de piață de 9%). Comparativ, în urmă cu un deceniu, în 2012, ING ocupa locul 9 în top cu o cotă de piață de doar 4,5%.

Banca are 1,7 milioane de clienți activi.

Prin urmare, vedem o creștere economică relativ robustă în România și nu anticipăm o recesiune în acest an. Bineînțeles, ne păstrăm prudența necesară și suntem permanent atenți atât la evoluțiile locale, cât și la cele internaționale”, a declarat într-un interviu șefa ING Bank. Pentru SUA și zona euro, ING anticipează, de asemenea, o creștere economică în ansamblul întregului an 2023, de 1,2% în SUA, respectiv de 0,5% în zona euro. „Riscurile pentru o creștere economică mai scăzută decât estimările par a fi ceva mai ridicate în zona euro, unde primul trimestru a marcat și o foarte ușoară recesiune tehnică. Totuși, această scădere din zona euro este mult prea mică pentru a putea argumenta că vorbim despre un mediu recesionist, în acest moment.” Primele luni ale anului confirmă prognozele macroeconomice de încetinire economică, fapt ce se resimte și la nivelul sectorului bancar. Iar pe fondul inflației și al ratelor de dobândă aflate la un nivel ridicat, cererea de creditare s-a temperat, un fenomen anticipat de către specialiști, explică șefa ING Bank, a patra cea mai mare bancă de pe piața românească după active.

Noua criză adusă de explozia inflației la două cifre, avântul dobânzilor și încetinirea economiei au intensificat riscul creșterii insolvențelor și disponibilizărilor, cu impact posibil asupra creșterii ratei NPL, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. „De remarcat că rata creditelor neperformante se situează încă la un nivel foarte scăzut, de aproximativ 3%, ceea ce demonstrează o bună capacitate de adaptare a clienților la noul set de circumstanțe economice. Au fost învățate multe lecții din trecut, ceea ce ne ajută să ne adaptăm mai repede. Așa cum spuneam și în intervențiile de anul trecut, nu ne așteptăm la intrarea în recesiune, decât dacă vor interveni schimbări drastice și neașteptate de natură geopolitică sau macroeconomică.”

Chiar și în contextul inflației ridicate din ultimii doi ani, nu se observă încă o deteriorare semnificativă a performanței portofoliilor de credite, iar faptul că suntem deja înscriși pe un trend dezinflaționist ar trebui să susțină în perspectivă o evoluție stabilă, este de părere Mihaela Bîtu. „Referitor la rata creditelor neperformante, primul lucru care trebuie observat este progresul major pe care românii l-au înregistrat în disciplina financiară. În 2015, în România, rata creditelor neperformante era de aproximativ 16%, cu 8% peste media europeană. Acum, la nivelul sistemului bancar, și inclusiv în cazul ING, această rată se găsește în jurul valorii de 3%, foarte aproape de media europeană. Această dinamică demonstrează maturizarea și responsabilitatea financiară ale românilor, precum și ale sistemului financiar în ansamblul său.”

Vorbind despre trendul inflației în perioada următoare, după ce în 2022 trecuse de 16%, șefa ING Bank spune că procesul dezinflaționist a început deja și se va consolida pe parcursul lui 2023. “Sperăm ca inflația să revină sub 10% în a doua jumătate a anului, ceea ce ar putea să încurajeze încrederea consumatorilor și să ancoreze anticipațiile inflaționiste la niveluri acceptabile.” Iar despre cursul valutar, ea crede că “este probabil să evolueze într-un coridor de stabilitate”. Pe palierul dobânzilor, ING Bank anticipează menținerea dobânzii-cheie în jur de 7% pentru restul anului 2023, scăderi urmând să vedem de-abia în 2024, după cum spune Mihaela Bîtu. „Dobânzile de pe piața interbancară sunt de câteva luni înscrise pe un trend descrescător, ilustrat de evoluția  ROBOR. Ne așteptăm ca banca centrală să inițieze un ciclu de scădere a dobânzii-cheie doar atunci când trendul dezinflaționist va fi unul susținut, probabil în cursul anului 2024.”

ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu același nume, a obținut în anul 2022 un profit net de 1,06 mld. lei, mai mare cu doar 3% față de câștigul din anul 2021

Veniturile băncii au avansat în 2022 cu 10%, la 2,6 mld. lei.

Rezultatele financiare ale ING Bank au fost influențate anul trecut de creșterea creditării, dar și de majorarea costurilor cu provizioanele.

Cât despre cele mai mari riscuri/provocări vs oportunități pentru economie în 2023, șefa ING Bank spune că, lăsând la o parte contextul geopolitic foarte complicat și în sine generator de riscuri, 2023 este un an tranzitoriu decisiv pentru procesul de consolidare fiscală în care suntem angrenați. „Practic, 2023 este anul în care trebuie să demonstrăm că putem progresa de la deficite mari către nivelul de deficit bugetar de 3% din PIB, considerat acceptabil la nivel european. Atingerea obiectivului de deficit bugetar de 4,4% în acest an, chiar și cu unele sacrificii, ar consolida încrederea piețelor, a agențiilor de rating și a Comisiei Europene în perspectivele pe termen mediu și lung ale României.” O oportunitate mare pentru acest an, dar și pentru anii următori, este în opinia șefei ING accesarea fondurilor europene disponibile atât în cadrul PNRR, cât și al exercițiului bugetar multianual, „ceea ce conferă României o ancoră de stabilitate și dezvoltare”.

Privind către riscurile externe prezente la nivelul sistemului bancar din SUA, Mihaela Bîtu explică faptul că evoluția sectorului bancar și falimentele câtorva bănci regionale din SUA reflectă anumite specificități ale acestei piețe, care nu se regăsesc neapărat în Europa. Și, de aceea, „riscurile unei contaminări sunt limitate”. „Nivelul de reglementare al instituțiilor bancare în Uniunea Europeană este mult mai ridicat, inclusiv în ceea ce privește gradul de capitalizare și managementul lichidității. Un alt argument diferențiator față de sistemul bancar din SUA este cvasiabsența băncilor regionale din peisajul bancar european (cu unele excepții, totuși, precum Germania) și mai ales din cel românesc, precum și diferențele în privința rolului acestora. Astfel, în timp ce în SUA băncile regionale sunt foarte active în sectoare precum creditarea imobiliară comercială (unde au aproximativ 70% din soldul acestui tip de credite) și în creditarea comercială în general (cu aproximativ 40% din piață), în Europa ele sunt percepute mai degrabă ca bănci de economisire.” Față de piețele europene mai mature, în România avem într-adevăr un număr semnificativ de bănci, în scădere totuși datorită proceselor de achiziție derulate în anii recenți, menționează Mihaela Bîtu. „Este posibil sau chiar probabil ca acest trend să continue.”

În privința ING Bank, șefa băncii românești cu capital olandez spune că și-a continuat parcursul pozitiv, fiind înscrisă pe o traiectorie de creștere atât a numărului de clienți, cât și a volumelor de credite și depozite atrase. „Deservim peste 1,7 milioane de clienți activi și bineînțeles nu ne oprim aici. Rămânem fideli misiunii noastre de a oferi servicii bancare moderne și responsabile și suntem alături de clienții noștri atât în vremuri bune, cât și mai puțin bune.” ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu același nume, a obținut în anul 2022 un profit net de 1,06 mld. lei, mai mare cu doar 3% față de câștigul din anul 2021, în condițiile în care veniturile băncii au avansat cu 10%, la 2,6 mld. lei. Rezultatele financiare ale ING Bank au fost influențate anul trecut de creșterea creditării, dar și de majorarea costurilor cu provizioanele. Banca a transmis că a majorat anul trecut portofoliul de credite brute cu 10% față de 2021, până la 37,3 mld. lei. Iar costul cu provizioanele a înregistrat o majorare substanțială, cu 315% în 2022, până la 76 mil. lei.

ING Bank a majorat anul trecut portofoliul de credite brute cu 10% față de 2021, până la 37,3 mld. lei.

Iar costul cu provizioanele a înregistrat la ING Bank o majorare substanțială, cu 315% în 2022, până la 76 mil. lei.

În topul bancar după active, ING Bank a înregistrat o ascensiune puternică în ultimii ani, urcând în 2019 pe locul 4 (unde a rămas până în prezent), după ce în 2017 avansase pe poziția 6, mizând tot pe creșterea organică.

ING Bank a înregistrat o ascensiune puternică în topul bancar după active în ultimii ani, urcând în 2019 pe locul 4 (unde a rămas până în prezent), după ce în 2017 avansase pe poziția 6, mizând tot pe creșterea organică. În 2022, activele ING Bank au avut un plus de 6,4% față de 2021, urcând la 63,1 mld. lei (cotă de piață de 9%). Comparativ, în urmă cu un deceniu, în 2012, ING ocupa locul 9 în top cu o cotă de piață de doar 4,5%.

Dincolo de indicatorii financiari sau comerciali, oferirea unei experiențe excelente clienților este cea mai importantă prioritate a ING Bank, instituție de credit care nu și-a impus ținte specifice pentru cota de piață, după cum spune șefa băncii. „Cred că pot afirma că ING România este de mult timp un exemplu de bune practici în privința modului în care înțelege să-și informeze și să-și sprijine clienții, de la inițierea pâna la încheierea relației contractuale. Dintotdeauna ne-am propus să creștem ca urmare firească a serviciilor de calitate pe care le oferim și nu ne-am impus ținte specifice pentru cota de piață, ceea ce nu înseamnă că nu suntem ambițioși, chiar dimpotrivă.”

ING Bank a crescut de-a lungul anilor în mod constant, urmărind consecvent o strategie axată pe experiența clienților și inovație. Banca este, de asemenea, prudentă și responsabilă și evită arderea de etape, completează Mihaela Bîtu. „Preferăm o creștere sănătoasă și sustenabilă, iar evoluția noastră de-a lungul celor 29 de ani de activitate în România demonstrează acest lucru. Faptul că punem în prim-plan nevoile și experiența clienților se reflectă direct și în modul în care aceștia ne percep, ING fiind cea mai recomandată bancă din România, dintre băncile mari, conform unui studiu recent privind scorul NPS, derulat de către MetrixLab. Am ajuns aici pentru că am fost, suntem și vom fi mereu alături de clienții noștri, de care ne pasă în mod autentic.”

„Avem parteneri pe termen lung din toate domeniile, de la telecom și tehnologie la agricultură, comerț și industrie. Credem că sistemul financiar bancar trebuie să fie echitabil și responsabil în modul în care servește economia.”

Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank

Începând din 1994, ING a investit în economia și companiile românești. „Avem parteneri pe termen lung din toate domeniile, de la telecom și tehnologie la agricultură, comerț și industrie. Credem că sistemul financiar bancar trebuie să fie echitabil și responsabil în modul în care servește economia. Indiferent însă de sectorul de activitate, suntem entuziaști să identificăm și să investim în proiecte care au componente importante de sustenabilitate. Fie că sunt finanțări în proiecte de energie verde, economie circulară sau educație financiară, aceste proiecte reprezintă o prioritate pentru noi. Este un drum început acum mai bine de un deceniu și accelerat semnificativ în anii recenți, în toate liniile de business, adresând atât persoanele fizice, cât și juridice.” De exemplu, în segmentul companiilor mari, anul trecut ING a intermediat obligațiuni de 500 mil. euro și a susținut credite (sindicalizate sau bilaterale) de 160 mil. euro, continuând să aplice metodologia Terra, care are scopul de a asigura o tranziție a portofoliului de credite către economia sustenabilă. Între acțiunile adoptate în 2022, parte din abordarea Terra, se află și decizia de a nu mai acorda finanțări destinate explorărilor și exploatărilor noi de petrol și gaze, amintește Mihaela Bîtu.

Șefa ING Bank a adus în discuție și apetitul în continuă creștere al clienților pentru servicii digitale, ceea ce impune un ritm accelerat de inovație și de diversificare a gamei de produse oferite online. „Rivalizăm cu entități ING din vestul Europei în ceea ce privește adopția serviciilor de mobile banking de către clienții noștri, ceea ce este absolut remarcabil. Peste 80% dintre clienții noștri activi persoane fizice utilizează Home’Bank, iar 88% dintre aceștia folosesc doar telefonul mobil pentru derularea operațiunilor bancare. Este un nivel foarte ridicat, ceea ce ne demonstrează deschiderea românilor către nou și inovație, un aspect foarte important pentru dezvoltarea societății noastre în anii care urmează. Experiența pe care o oferim clienților rămâne în prim planul preocupărilor noastre și se reflectă constant și în diversificarea soluțiilor oferite acestora.” Începând din luna martie, clienții persoane fizice ai ING au posibilitatea de a transfera și încasa bani instant, direct din aplicația Home’Bank, către și dinspre alte bănci din România care au aderat la acest serviciu. În tandem cu posibilitatea de a efectua plăți în baza numărului de telefon către băncile înrolate în sistemul Alias Pay, plățile instant sunt foarte facile și rapide, fără costuri suplimentare. Totodată, ING Bank derulează multiple acțiuni în aria de sustenabilitate, fie că este vorba despre reducerea amprentei proprii de carbon, fie despre oferirea de produse care să faciliteze tranziția către o economie verde a clienților, persoane fizice sau companii. „Este una dintre direcțiile strategice prioritare ale grupului ING și ale ING România”, concluzionează șefa ING Bank.