Internet of Things devine realitate

Cum ar fi să-ți crești profitul net al companiei cu 3-4%, să economisești sute de milioane de dolari sau cum să previi opriri neprogramate ale lanțului de producție, astfel scutindu-te de pierderi de milioane de dolari? Răspunsul pe scurt: minunat! Răspunsul lui Maciej Kranz ar fi mai lung și complicat. Maciej Kranz a documentat mai multe implementări de succes, dar și eșuate ale tehnologiei IoT în diferite industrii și companii. Kranz urmărește dezvoltarea conceptului de Internet of Things încă din anii 2000 și este de părere că în prezent se poate vorbi de existența conceptului în viața de zi cu zi.

Internet of Things este un concept care definește o lume în care toate obiectele (mașini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc.) sunt conectate între ele cu ajutorul internetului. ”Primul scop al IoT este generarea de date, apoi utilizarea acelor date pentru a crea soluții care să ajute afacerile“, spune vicepreședintele Cisco Systems.

Acest concept a devenit popular mai ales din perspectiva implementării lui în mediile consumatorilor obișnuiți, fie în casă, fie la birou. Așadar, am văzut la târgurile de tehnologie frigidere, cuptoare de gătit, becuri sau prize inteligente, conectate; însă aplicațiile IoT cu cel mai mare potențial sunt în domeniul afacerilor. ”Realitatea este că, deși există beneficii ale obiectelor conectate din casă, IoT se întâmplă în mediul business to business.“

Maciej Kranz spune că acum există zeci de mii de companii din lume care implementează IoT pentru a-și eficientiza procesele și pentru a crește afacerea. ”Celor care implementează IoT nu le pasă de tehnologie, le pasă de rezultate, calitate, productivitate, eficiență“, spune el. Precizează că toți cei care implementează astăzi sisteme IoT nu sunt persoane la costum, ci poartă ghete de muncitor, ”managerii de pe liniile de asamblare, managerii de rafinării, cei care sunt responsabili pentru sistemele logistice“.

Cele patru mari direcții aplicate ale IoT întrevăzute de Kranz sunt: connected operations (operațiuni conectate), predictive analytics (analize predictive), remote operations (operațiuni de la distanță) și preventive maintenance (mentenanță preventivă). Pentru fiecare dintre aceste ramuri, polonezul de la Cisco a dat exemple de reușite și a explicat modul în care tehnologia a schimbat afacerea respectivă.

Celebrul producător Harley-Davidson, cunoscut în întreaga lume pentru motocicletele emblematice, oferă și servicii de personalizare, dar de la momentul plasării comenzii până la livrarea motocicletei un client trebuia să aștepte 18 luni. După implementarea tehnologiei IoT, timpul de așteptare a scăzut la două săptămâni. Lucru posibil datorită conectării tuturor proceselor, de la producție la asamblare și livrare; astfel au fost eliminați timpii morți.

Un alt exemplu dat de polonez  pentru ramura de remote operations este implementarea IoT la Maersk, cea mai mare companie de logistică și transport din lume. ”Pierdeau cam 1 miliard de dolari pe an deoarece transportau containere goale“, explică Kranz. Compania a instalat două tipuri de senzori în container, primul care să le spună dacă era plin sau gol, iar altul să indice temperatura – acesta era folositor pentru transportul anumitor produse, de exemplu vin sau alimente. ”|n doar câteva luni de la implementare au reușit să economisească 100 de milioane de dolari și au redus livrarea de containere goale la zero“, spune el.

Totuși această tehnologie nu este disponibilă doar companiilor mari cu bugete uriașe; conceptul IoT poate fi implementat și de companiile mai mici, deși exemplul dat de polonez nu este chiar o companie mică, comparativ cu nivelul României. Este vorba de un lanț de 150 de magazine de înghețată din India Centrală. |n India au loc frecvent pene de curent, care pot afecta o afacere cu înghețată, care se poate topi; pe de o parte astfel pot fi înregistrate pagube mari, dar pe de altă parte se poate genera un pericol de sănătate. Pentru a rezolva problema, compania a instalat generatoare în fiecare magazin, dar vânzătorii nu le porneau. ”Au luat legătura cu un start-up care produceau senzori de temperatură. Au legat senzorii la rețea și când temperatura scădea sau creștea, managerul magazinului primea alerte și verifica situația. Dacă managerul nu răspundea și nu făcea ceva în legătură cu asta, alertele treceau la următorul nivel de conducere și puteau ajunge chiar la nivelul cel mai înalt, la CEO“, povestește Kranz. Soluția a dat rezultate. |n primul an de la implementare, compania a obținut o rată de returnare a investiției de 500%.