Interesant: Cei care au plecat la muncă în străinătate acum ceva timp își trimit copiii să facă facultatea în România. De ce?

Acum o lună, la ZF Live, Tănase Stamule, decanul FABIZ – Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine din cadrul ASE București – a spus: „Câteva zeci de tineri români care au făcut liceul în străinătate vin acum să studieze business în România. Cei mai mulți dintre acești tineri cu părinții plecați la muncă în străinătate și cu liceul făcut acolo, care au ales să vină în România, în București și să studieze la FABIZ, sunt din Italia, Germania și Spania. Înainte aveam două-trei astfel de prezențe pe an, dar anul acesta vedem câteva zeci de astfel de aplicații”, a spus decanul. De unde sunt acești tineri români? Părinții lor au plecat acum ceva timp la muncă în străinătate, ei au făcut școala, liceul acolo unde munceau și trăiau părinții lor, dar acum, dintr-odată, se uită către România, cel puțin către București, atât părinții, cât și copiii. De unde acest interes pentru România, pentru București, pentru FABIZ? Nivelul nostru ca facultate a crescut destul de mult și a ajuns suficient de competitiv, astfel încât să ne putem bate de la egal la egal cu universități din vest, răspunde Tănase Stamule. Al doilea motiv este că viața în București este mult mai ieftină decât viața într-un oraș universitar din străinătate. Al treilea motiv ține de faptul că chiriile și chiar achiziția unui apartament sunt „affordable” față de Occident, acolo unde chiriile, ca să nu mai vorbim de prețul apartamentelor, sunt la ceruri. Al patrulea motiv ține de faptul că după terminarea facultății în București îți găsești destul de repede un job destul de bine plătit (la început și apoi în următorii ani) astfel încât să-ți poți permite să trăiești în București. În Occident, în marile orașe, internshipurile au devenit o foarte mare problemă, ca să nu mai vorbim de găsirea unui job după terminarea facultății, proces care poate să dureze luni și chiar ani. În Occident, atât în Europa, cât și în SUA, rata șomajului în rândul tinerilor ajunge și la 20%. De ce? Companiile nu reușesc să creeze joburi bine plătite, de birou, în ritmul în care facultățile dau absolvenți. În orice moment poți să-ți găsești un job la McDonald’s sau într-un parc logistic, dar nu poți să-ți găsești atât de ușor un job dacă ai terminat zona de uman sau chiar zona de real. Dacă ai terminat ingineria, jobul pe care îl găsești în domeniu poate să fie la sute de kilometri de un oraș mare, acolo unde se construiește un proiect. Iar un absolvent de facultate nu este cel mai încântat să lase viața urbană, cu Starbucks la orice colț de stradă, și să se ducă undeva într-o zonă industrială. Aproape toată lumea are o părere proastă despre școala din România și de aceea mulți părinți își trimit copiii în străinătate, la liceele și facultățile de acolo. Dar apoi problema intervine după terminarea școlii, când trebuie să intre pe piața muncii, acolo unde trebuie să se bată cu toată lumea și unde este foarte greu. Companiile din Occident sunt nemiloase, acum AI-ul sortează CV-urile și face selecția, aproape că nu te duci la niciun interviu față în față, iar cu un telefon la cineva, ca să treci de HR, este aproape imposibil. În România, unde companiile din București continuă să caute absolvenți de facultate, poți să dai rapid un telefon și să stai față în față cu cineva de la HR și apoi să ajungi să vorbești cu un director executiv. În Occident, într-o carieră profesională chiar de un deceniu, dacă nu chiar mai mult, șansa de a sta de vorbă cu un CEO sau cu un director executiv este extrem, extrem de redusă. Situația de la FABIZ, unde copiii românilor plecați la muncă în străinătate vin să facă facultatea în România, nu poate fi imediat extrapolată și să spunem că va fi un trend major. Dar este un început în care românii plecați la muncă în străinătate acum ceva timp redescoperă România, care este altfel decât atunci când au plecat. Iar problema găsirii unui job de către un absolvent de facultate în domeniul în care studiază sau într-o zonă similară este o problemă extrem de stresantă. Astfel de situații de la FABIZ poate se găsesc și la alte facultăți, fie din București, fie din Cluj, Timișoara, Oradea, Sibiu, Iași, Suceava. Cred că suntem la începutul unui trend în care se descoperă atuurile pe care le pot furniza orașele mari din țară, de a fi un loc bun de trăit, de studiat, de găsire a unui job de birou, de a avea un venit care să-ți poată permite să trăiești într-un oraș destul de cosmopolit. Dacă edilii noștri, dacă autoritățile care au pe mână infrastructura ar face ceva mai mult pentru aceste orașe, acestea ar putea deveni aspiratoare pentru copiii românilor plecați la muncă în străinătate, chiar pentru părinți, dar și pentru străini. Companiile private, multinaționalele, companiile antreprenoriale românești au construit malluri, supermarketuri, rețele private de sănătate, cafenele, restaurante, au creat noi joburi, au creat această lume corporatistă, au creat o altă cultură, care a prins teren. Dacă statul ar face puțin mai mult, ar face din orașele României zone în care ai vrea să fii și să nu vrei să pleci la muncă sau la studii în străinătate.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)