Inteligență românească, servicii globale
Cu 450 de angajați și clienți în 17 țări, OSF este o companie înființată de patru români care au gândit din start afacerea la nivel global și nu s-au limitat la a face business doar în țară.
OSF este un furnizor de servicii de IT orientate către e-commerce, customer relationship management și cloud computing. Cum a început, care au fost momentele cheie în dezvoltarea afacerii și despre planurile de viitor povestește Gerard Szatvanyi, fondator și CEO al OSF.
Gerard Szatvanyi, un maramureșean din Vișeul de Sus, spune despre sine că este „o amestecatură dintre german, ungur și român”; are ochii albaștri, poartă o pereche de ochelari simpli, dreptunghiulari, și vorbește calm și cugetat, ca un adevărat ardelean. Ne-am întâlnit la sediul OSF din București într-o încăpere înaltă, „o capelă” cu ferestre înguste și înalte. Și el este înalt, cu părul șaten, tuns scurt, iar alura atletică îi trădează afinitatea pentru sport.
A făcut liceul în Baia Mare, și-a continuat studiile la Universitatea Politehnica, unde a studiat inginerie chimică, „nimic legat de informatică”. În timpul facultății a descoperit că îi plăcea informatica și „încercat diverse lucruri în zona asta; cu ocazia unui program Tempus, am fost în Franța să învăț tehnologii legate de internet”, povestește Gerard Szatvanyi, zis și Gerry. După terminarea studiilor s-a întors în Franța, unde a lucrat tot în domeniul informaticii.
Acolo l-a întâlnit pe Alin Dorobanțu, actual COO al OSF, și au încercat să pornească o afacere în România, în domeniul IT, dar „nu prea a mers, a scârțâit”. În 2003, povestește Szatvanyi, i-a spus lui Dorobanțu: „Eu nu pot, nu mă descurc în România, nu merge treaba cum ar trebui”. A ajuns în Canada în vara aceluiași an, iar OSF a pornit în octombrie cu un birou în Quebec și unul în București, Dorobanțu fiind responsabil de biroul din țară.
OSF Global Services a fost înființată de patru români în urmă cu 13 ani, însă Gerard Szatvanyi, unul dintre fondatori și actual CEO, nu consideră OSF o companie românească, ci una multinațională. Aceeași impresie o ai și când vizitezi site-ul companiei. Doar dacă te uiți la secțiunea referitoare la echipa OSF observi că mai mulți români ocupă locuri cheie în structura companiei.
CĂRĂMIDĂ CU CĂRĂMIDĂ
Alături de Gerard Szatvanyi și Alin Dorobanțu au contribuit la ridicarea OSF și Cristian Pârvu și Dan Răgălie, care susțin în continuare compania, dar nu au un rol activ în management. Un motiv invocat de Szatvanyi legat de decizia de a înființa compania în Canada este faptul că a vrut să facă treabă „pe bune, fără abureli, fără shortcuturi”, adăugând că munca actuală le oferă o liniște interioară: „Știu că livrăm un produs bun și că o să pot dormi liniștit noaptea”.
În cazul celor mai multe start-up-uri, începuturile sunt grele, iar situația nu a fost diferită nici pentru OSF. „Primii ani au fost cei în care am lucrat aproape pe gratis. Au fost 4-5 ani în care am lucrat destul de serios fără să beneficiem de prea multă plată din partea companiilor. Au fost ani de investiție”, recunoaște Gerard Szatvanyi; întrebat dacă OSF a fost finanțată din economiile proprii, răspunde ironic: „Da, am avut multe economii, 100 de dolari”.
Apoi lucrurile au început să meargă bine, compania creștea de la an la an, iar Szatvanyi spune că au fost ani în care cifra de afaceri se dubla – „mai ales la începuturi, când valorile erau mai mici”. Adaugă că ritmul de creștere s-a menținut, dar în ultimii trei-patru ani plusurile anuale se plasează la 15-30%; în 2016 a ajuns la o cifră de afaceri de 26 de milioane de dolari, în creștere cu aproape 30% față de 2015, iar pentru anul în curs are în plan procente asemănătoare, de 25%.
Inițial, OSF făcea outsourcing, la fel ca multe alte companii din România la acea vreme. De fapt, outsourcingul este un domeniu important pentru țara noastră și acum, România ocupând în prezent locul patru la nivel mondial în topul destinațiilor pentru activități de outsourcing, potrivit unui raport realizat de CBRE. Ultimii 4 ani au fost benefici pentru piața de profil pe plan local, care a crescut cu 40% și cumulează în prezent 67.000 de angajați. Acum, piața de outsourcing din România este dominată de segmentul de dezvoltare și mentenanță a aplicațiilor (47%), urmat de serviciile business (17%), cele de infrastructură IT (9%), financiare (5%) și lanțuri de aprovizionare (5%). „Noi acum 10 ani ne-am hotărât că nu vrem să rămânem în zona de outsourcing, că vrem să devenim un furnizor specializat de servicii și consultanță”, spune șeful OSF.
Acum, OSF Global Services este un furnizor de servicii globale de IT, majoritatea orientate către e-commerce, customer relationship management (CRM) și cloud computing. Compania româno-canadiană construiește servicii de software customizate, aplicații comerciale, dar are și activități de integrare de aplicații pentru mediul de afaceri al clienților. Compania oferă și consultanță, dar nu este un element de bază al OSF, ponderea secțiunii de consultanță în cifra de afaceri fiind de doar 10%. Totuși, Gerard Szatvanyi precizează că în viitor acest segment va crește în interiorul companiei.
Astfel de programe sunt dedicate companiilor, afacerilor, fiindu-le de ajutor în procesele de business, pentru a îmbunătăți productivitatea, eficiența acestora. Resursele umane, contabilitatea și vânzările sunt ramuri unde se folosesc foarte mult astfel de programe. Piața acestor produse software conține aplicații de business intelligence, enterprise resource planning (ERP), customer relationship management (CRM), supply chain management sau project management.
Istoric vorbind, programele ERP au cea mai mare cotă de piață și generează cele mai mari venituri (32,6 miliarde de dolari la nivel global în 2016, potrivit Statista). Totuși, dominația ERP s-ar putea termina curând, deoarece estimările arată că sectorul de customer relationship management (CRM) va genera venituri mai mari decât ERP în anii următori.
Cei mai mari vânzători de soluții ERP sunt SAP și Oracle, care dețin peste o treime din piață împreună. În momentul de față, cele mai multe vânzări se realizează sub formă de licență, însă veniturile generate de segmentul SaaS (software as a service) prin cloud câștigă teren. Estimările arată că în 2018 aproape un dolar din trei din piața de enterprise software va fi generat de abonamente prin cloud.

